//
cititi...
Tehnologii noi de comunicare

Retelele sociale – o realitate coafata

Asfixiati in clestii modernelor mijloace de socializare, ne numaram zilele la granita dintre fictiune si realitate. Suntem martori la dizolvarea propriului contur fizic, a propriei identitati, pasind in imaterial. Ajunsi aici, ca dintr-o plastilina usor de modelat, tehnologia ne ajuta sa ne sculptam noul „eu”. Isi intinde tentaculele asupra noastra si, in lipsa oricarei unitati de masura, ne reconstruieste, oferindu-ne forma dorita. Din ratuste urate devenim gratioase lebede, gata sa gustam din comedia libertatii.

Sign up ! / ?

Facebook, Google+, Twitter, Hi5, ConnectU, Yahoo!360 reprezinta doar o parte dintre iscusitele instrumente capabile sa ne proiecteze, pe fiecare in parte, intr-un univers paralel realitatii. Gata sa incepem procesul de clonare a sinelui, ne ascutim degetele si, dupa cateva batai de taste, in fata ochilor, ca intr-o oglinda, ne vedem pe noi insine, doar ca intr-o dimensiune impalpabila, ideala. Din spatele monitorului prafuit, triumfa acum ranjetul omului modern care, satisfacut, bate palma cu tehnologia.

Cine sunt eu?

Pierdut intre cele doua universuri, real si fictiv, individul aproape ca nu mai poate distinge care este el, cel adevarat. Pagina personala de Facebook/ Google+/ Twitter etc., purtandu-i numele si una dintre cele mai reusite fotografii ale sale, devine din viata numarul 2, viata numarul 1. Gravitand in propriul balon de sapun, omul se bucura de noua conditie, fara cusur, pe care doar spatiul virtual i-o poate oferi. Aici totul e perfect: noi aratam perfect, avem sute de „prieteni” perfecti, fiecare zi este perfecta. Niciodata nu suntem singuri, mereu se gaseste cineva sa ne „asculte”, sa ne raspunda, sa ne incurajeze, sa ne aminteasca faptul ca suntem frumosi. Un „like” sau un „comment” simpatic ne schimba starea de spirit cat ai clipi, cu o forta nebanuita, ce trece de granita spatiului virtual, dincolo de monitor. Aici, ratusca cea urata zambeste si ea, chiar daca uralele i se adresau gratioasei lebede. Se consoleaza cu usurinta la gandul ce-i incolteste imediat in minte: „aceea sunt tot eu!”.

Like – Comment – Share  

Parasindu-ne pretioasa cochilie, avem de infruntat realitatea unei lumi sucite. Ne trezim in singuratate, cu o expresie fada, lovindu-ne de imperfectiunile universului material. Aici totul e cu susul in jos. La polul opus al retelelor de comunicare ne lovim de anomalia socila, de indivizi anosti si egoisti. Incalciti in itele adevaratei vietii, oamenii pasesc teleghidati unii pe langa altii, impingandu-si pe nas, grabiti, ochelarii de cal. Oare in lipsa butoanelor „like”, „comment”, „share” oamenii chiar nu mai stiu sa comunice?/ Alexandra Costin

Advertisements

Discussion

2 thoughts on “Retelele sociale – o realitate coafata

  1. Ai ”coafat” f. frumos articolul, bravo!

    Posted by llinca | November 3, 2011, 11:30 am

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: