//
cititi...
Tehnologii noi de comunicare, Uncategorized

Tehnologia, pas spre evolutie sau involutie?

Intr-o societate in care dominatia tehnologica preia din ce in ce mai mult din activitatile umane cotidiene, ne transformam usor in niste masinarii. Caci dependenta noastra de tot ceea ce prespune aceasta tehnologie ne impiedica sa mai actionam singuri. Nu ne mai solicitam mintile caci putem solicita virtual un motor de cautare atotstiutor . Nu ne mai intalnim in fata blocului caci de pe scaunul din fata calculatorului putem lega cele mai “stranse ” prietenii, iti poti gasi si dragostea, socializarea devine din ce in ce mai puternica insa nu totodata acest lucru aduce cu sine si reusite. Caci ne incredem in persoane necunoscute despre care nu detinem nicio informatie decat un set de poze adevarate ori nu. Iar astfel de interactiuni au loc de milioane de ori pe zi. Nu mai suntem conservatori in a ne mentine prietenii vechi ci cautam sa ni-i inlocuim cu prieteni virtuali. Nascandu-ma cu doua decenii in urma, am simtit din plin aceasta evolutie rapida dar poate nu chiar atat de benefica. De la perioada in care lipeam timbre pe scrisori parfumate acum printr-un simplu mesaj telefonic imi expediez afectiunea in cateva secunde. Tulburator nu este faptul ca am evoluat ci faptul ca acest salt produce dependenta si ne dizolva capacitatile. Caci este mult mai simplu sa lasi pe seama tehnologiei problemele. Tehnologia doctorilor care s-au dumnezeit si care dau viata clonelor. Evolutie sa fie ?
Revenind din nou la comunicarea afectata de curentul tehnologic, cel mai concret exemplu este cel intalnit in randul generatiilor care vin din urma. Nu mai exista copilarie. Copilaria tine de domeniul trecutului caci i-a luat locul un calculator. Dulci sunt amintirile de sotron si ascunsa dar actuale si in voga cele de counter strike si etc si etc. Niste mutrite colorate intr-o fereastra virtuala ne transpun trairile. Radem, plangem, glumim, gandim , ne exprimam in semne computerizate.  Ne trimitem toata viata si gandirea intr-o aparatura de care suntem conectati mai tot timpul. Domina era Facebook. Daca nu ai Facebook nu existi. Comunicarea a evoluat in felul urmator :  Ce adresa ai ca sa iti trimit o scrisoare? Ce numar de telefon ai ? Asl pls. Ce id de messenger ai ? Cum te gasesc pe Facebook ? Mai suntem oameni ? Mai stim de placerea plimbarilor sau cultivam mere pe Facebook ? Mai stim sa ne intalnim cu prietenii sau ii vedem la web ? Totul s-a virtualizat in societatea actuala.
Nu stiu daca as putea condamna ceea ce se intampla. Caci trebuie sa tinem pasul. Noua, generatiilor mai vechi, ne este mai grea acomodarea. Dar cei din urma s-au nascut in acest urias salt tehnologic si il resimt altfel. Pentru ei nu exista surpriza si evolutie, ci normalitate. Iar poate in viitor si ei vor aparea invechiti in fata altor tendinte . Lumea e in continua miscare si descoperire si doreste sa isi simplifice cat mai mult traiul. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne robotizam orice urma de umanitate din noi. Sa invatam sa comunicam mai mult si sa nu mai lasam noile tehnologii de comunicare sa detina intaietate in viata noastra. Caci fara comunicare nu putem exista iar daca vom continua in acest mod vom uita cu siguranta cine suntem cu adevarat si ne vom transforma in papusi tehnologizate. / Otilia Popescu.

Advertisements

Discussion

No comments yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: