//
cititi...
Jurnalism multimedia

Am un creion și o tastatură . . . sunt jurnalist???

Indiferent de modul și tipul de informații transmise orice publicație media are drept obiectiv: captivarea auditoriului. Cu aceeași motivație strânsă între degete, multe ziare au alunecat și spre online, formându-și varianta virtuală. Cu ajutorul elementelor multimedia, se poate proba mult mai ușor, dacă ochiul jurnalistului a surprins elementele relevante și dacă textul alăturat respectă  principiile generale de corectitudine și probitate jurnalistică. De exemplu, prin sunet și imagine jurnalistul demonstrează veridicitatea unui subiect, și tot prin sunet și imagine consumatorul media online verifică și se convinge de calitatea produsul media primit. Totuși, în ciuda faptului că ne putem folosi de toate aceste atuuri, ordinea în care găsim lucrurile așezate, nu este firească și nici corectă. Până să ajungem să ne folosim de avantajele din mediul online, ne împiedicăm de niste noduri jurnalistice neinspirate, ceea ce ne confirmă că problema constă în modul în care concept/înteleg unii jurnaliști să își facă meseria.

Înainte de a sări în “marsupiul” tehnologiei, ar fi trebuit să se bată (mai mult) pasul pe jos, să se impună niște limite deontologice, pentru a evita acele derapaje jurnalistice destul de frecvente (dacă avem în vizor presa tabloidă). Jurnalismul multimedia este înfășurat într-o “stofă virtuală”, a cărei calitate poate fi verificată (consumatorii), dar care nu este scutită de acele scame mărunte și de-a dreptul enervante, apărute în lipsa unei elementare deontologii jurnalistice.

Dacă tot am făcut referire mai sus la presa tabloidă, ar fi corect să explic de ce. Varianta online a acestor publicații promovează același conținut pe care ni-l servește și print-ul: atenția este îndreptată în special spre celebrități și știri senzaționale(de obicei rateurile personale ale celebrităților). Nimic greșit până acum. Nu ne referim la conținut, ci mai degrabă la modul în care jurnaliștii aleg să își modeleze propriu articol. Aceștia nu caută rafinamentul verbal și este tot mai evidentă intenția acestora de a găsi greșeli criticabile cu ușurință în orice subiect preluat/tratat.

Mijloacele utilizate de presa tabloidă de la noi și cea străină, diferă antagonic, astfel diferența de calitate este evidentă. Englezii spre exemplu, rămîn loiali unei realități exprimate dintr-o perspectivă cât mai imparțială și rămân în granițele eleganței stilistice, prin seriozitate. Metodă străină nouă. Comportamente grave și lipsite de decență întâlnim și în presa quality. Rezultă de aici, că nu este vorba de domeniul din care extragem informația, ci de ceea ce precizam mai sus: modul în care unii jurnaliști concept să își facă meseria.

Completez cu un citat “Jurnalismul este literatură la repezeală” (Matthew Arnold) astfel  jurnalistii care și-au părăsit ocupațiile literare, ar fi bine să le reia, pentru că, consumatorul de media online, trece informația primită prin mai multe filtre de gândire și are, ce-i drept, mai multe izvoare de unde poate servi informația. Dacă nu-i oferi întregul meniu informațional, el te poate părăsi pentru un platou de perspective, mai complet. Dacă uniforma produsului tău este prea mică, și deloc atrăgătoare, cititorul te lasă să exiști în spațiul tău virtual, dar te ignoră și în final te uită. / Daniela Asaftei

Advertisements

Discussion

No comments yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: