//
arhive

Buttercup

Buttercup has written 8 posts for Tehnici mediatice

PR-ul online a câștigat lupta

Odată cu apariția noilor tehnologii de comunicare domeniul relaţiilor publice a cunoscut o serie de adaptări pentru a ţine pasul cu modernizarea din marketing și întreg domeniul de afaceri. Atitudinea profesioniștilor din PR s-a schimbat, agenţiile de PR s-au adaptat și și-au făcut departament/ divizie de online care cuprinde și social media. Este din ce în ce mai greu să faci campanie de PR în sensul de publicity, adică să obții expunere media gratuită. Acum orice campanie de PR nu poate ignora noile platforme online fără de care ar fi sortită eșecului. Succesul campaniei este direct proporțional cu interactivitatea, adică cu cȃt consumatorii sunt mai implicați în conținutul editorial cu atât este mai cunoscută.

Potrivit unui studiu american publicat de  prdaily.com, 83% dintre companiile B2B sunt active pe social media, iar 54% intenţionează să-și mărească bugetul alocat pentru social media în acest an. Companiile folosesc mai multe canale online simultan, dar cele mai cunoscute sunt:

  •   Twitter – 85%
  •   Facebook – 74%
  •   LinkedIn – 72%
  •   Youtube – 69%
  •   Corporate blogs 60%

Pentru mediul online românesc nu sunt astfel de statistici, dar specialiștii în domeniu declară ca în ultimii trei ani lucrurile s-au schimbat în mod semnificativ, în special datorită implicării blogerilor în campaniile de PR.

Noile tehnologii influențează modul în care profesioniștii își desfașoară munca. Dacă înainte comunicatele de presa erau tipărite și transmise prin poștă sau fax, astăzi ele sunt scrise direct pe computer și trimise prin email. Video-comunicatele de presă sunt  transmise digital prin satelit sau pe Internet. Sondajele de opinie se fac prin intermediul www. Fotografiile și filmele sunt produse și transmise digital. Apoi practicienii şi-au adaptat și metodele clasice. Unele dintre aceste adaptări au fost de ordin strategic şi au fost făcute premeditat pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea diferitelor tactici sau tehnici. Însă alteori, schimbările au fost poate subtile şi neintenţionate, putând chiar influenţa practicile în mod negativ.

Inovaţiile aduse de Internet au implicaţii profunde asupra conţinutului şi mesajelor dezvoltate şi utilizate în relaţiile publice. Blogurile, podcast-ul, site-urile Web sunt vehicule de distribuire a mesajelor către o mulţime de publicuri. Utilizarea excesivă a fişierelor audio şi video – podcast, vodcast – reprezintă una dintre tendinţele actuale. Mai mult decât atât, aceste media pot chiar influenţa caracterisiticile mesajelor. Mesajele text difuzate prin intermediul telefoanelor mobile au devenit un mijloc foarte eficient de a atinge alte categotii de grupuri ţintă, în special tinerii. Datorită specificităţii acestui mediu de comunicare, mesajele trebuie să se încadreze în anumiţi parametri stricţi, printre care se numără utilizarea doar a textului, mesaje scurte şi de multe ori chiar reducerea la. Şi comunicatele de presă trebuie să fie adaptate formatelor pentru telefoanele mobile şi alte media de acest tip. Introducerea link-urilor într-un mesaj este importantă, pentru că le permite consumatorilor să reacţioneze imediat dacă mesajul i-a interesat. Media interactive, inclusiv jocurile online, devin instrumente din ce în ce mai importante pentru relaţiile publice, pentru că jocurile sponsorizate sunt adesea utilizate pentru a atinge în special publicurile tinere.

Începând cu  Twitter  si terminând cu mash-up media, toate acestea au devenit instrumente standard care continuă să influenţeze practicile şi politicile de relaţii publice.

Cei 7C ai unui brand de Internet

Daca afisezi, pur si simplu, numele unui brand pe o pagina de web, asta nu inseamna ca brandul respectiv a devenit un brand de Internet. Exista branduri si branduri de Internet, iar cele doua categorii sunt destul de diferite. Daca vrei sa construiesti un brand in mediul online nu trebuie sa tratezi Internetul ca pe un mediu de comunicare, ci ca pe o afacere total noua. Nici un brand, oricat de cunoscut, faimos, respectat ar fi, nu poate fi si una si alta, pentru toti oamenii.

Pe Internet, construirea unui brand nu se poate face prin utilizarea strategiilor  traditionale pe care le gasesti in orice manual de marketing. In mediul online, brand-ul reprezinta  ceea ce percepe utilizatorul, iar necesitatea stabilirii unei relatii este mai evidenta ca oricand. Interactivitatea si expunerea directa cere unei companii online sa fie pregatita pentru a asculta, a invata si a intelege modul in care trebuie sa se adreseze clientilor. Promovarea  prin social media e gratuită sau foarte ieftină, nu  costă nimic să îţi faci un cont pe Youtube, o pagina de Facebook, un cont pe Twitter, chiar şi un blog pe WordPress. Costă însă să realizezi o campanie de impact în social media, să obţii notorietate, să creezi conţinut de calitate constant, să integrezi social media în strategia de marketing a firmei.

Analizand brand-urile online de succes, putem determina sapte standarde -cei 7C– de care ar trebui sa tinem seama atunci cand vorbim de branding pe Internet. Ei se refera la:

  1. CONVENIENT – un site nu trebuie sa fie dificil de utilizat;
  2. CONTENT– informatii utile si de calitate;
  3. CUSTOMIZE – posibilitatea de personalizare a anumitor caracteristici ;
  4. COMMUNITY – posibilitatea membrilor de a interactiona;
  5. CONNECTION – oferirea de legaturi catre alte site-uri relevante;
  6. COMMUNICATION – dialogul constant cu compania;
  7. CUSTOMER CARE – interactiunea dintre companie si utilizator pentru asistenta.

“Pe Internet, un brand traieste sau moare intr-o era a interactivitatii” spune Al Ries, unul dintre cei mai cunoscuti consilieri de marketing din USA. Pe termen lung, interactivitatea este cea care va stabili ce merge si ce nu merge in spatiul  virtual. Secretul brandingului pe Internet este capacitatea de a prezenta in asa fel numele firmei , incat potentialii sau actualii clienti sa poata interactiona cu mesajul respectiv, stiut fiind ca viitorii clienti beneficiaza de control complet asupra a ceea ce vad, aud sau citesc.

PR-isti vs bloggeri

Tot mai multi specialisti in relatii publice isi revizuiesc metodele de operare si aduga treptat pe langa banere animate si flayere, alte tipuri de publicitate cum ar fi linkurile sponsorizate, publicitatea contextuala si mai nou, blogging-ul la nivel de corporatie.

Blogging-ul corporate inainteaza cu pasi mici dar siguri, lucru greu de ignorat de PR-isti, stiut fiind “conflictul” dintre acestia si bloggeri. Conform unui studiu realizat in Marea Britanie si publicat de theredrocket.com  doar 44% dintre PR-isti se intalnesc si offline cu bloggeri cu care colaboreaza si doar 7% dintre ei “destul de rar”. Cu alte cuvinte , este vorba de o problema de comunicare, chiar daca e vorba de persoane despre care se presupune ca sunt experti in acest domeniu.

De multe ori neintelegerile dintre cele doua parti au fost luate in gluma, mai ales de bloggeri care au profitat la maximum pentru a-i ponegri pe PR-istii prea scortosi si lipsiti de umor. Dar bloggeri uita ca in spatele unui specialist in relatii publice sta o companie, o organizatie care are un anumit numar de angajati, si nu este vorba doar de orgolii lor, ci de realitati mult mai complexe. De aceea PR vin cu cateva sugestii pentru bloggeri pentru o mai buna colaborare:

– Continutul e cel mai important in publicitatea pe bloguri. Asta “vinde” bloggerul  cititorilor, asta “cumpara” si agentiile.

– Trafic relevant pentru ce vrea PR-istul sa comunice, avand in vedere potentialul niselor in blogosfera romaneasca, daca are o prezenta sociala “curata”, o comunitate activa pe blog, continut pozitiv.

O comunitate activa pe un blog sugereaza un blogger priceput, convingator, pentru ca orice pagina web converteste, are un scop. Scopul unui articol e sa genereze reactii. Un blogger cu multe reactii arata ca e in stare sa conduca un mesaj spre conversii, ceea ce poate fi extrem de util brandurilor interesate.

Articolele pozitive pe un blog arata ca audienta bloggerului nu este empatica doar cu carcoteli si mesaje negative, critice, ci ca e in stare si sa preia o recomandare favorabila. Ceea ce, pentru brandurile implicate in posibile campanii este ideal.

– Comentariile negative ale unei recomandari sponsorizate sunt necesare, obligatorii deoarece ele echilibreaza tonul si articolul capata naturalete, fiind preluat mai firesc de audienta.

– Portofolii de branduri si exemple de advertoriale in pagina de About a blogurilor ce vor sa fie implicate in publicitate, e foarte interesant de vazut cum arata portofoliile unor bloggeri, ce au recomandat ei de-a lungul timpului. Asta spune foarte mult despre bloggerul respectiv.

– E recomandat  sa ofere un preview articolului daca i se cere acest lucru. E firesc ca brandurile, agentiile, clientii sa vada ce cumpara.

Bloggeri pe de alta parte solicita si ei respectarea unor reguli:

  • Concursurile pe blog nu inseamna ca ei scriu gratuit, bloggerul isi pune la dispozitie spatiul editorial in acelasi mod ca intr-un advertorial. El isi stabileste valoarea spatiului editorial, nu va infuriati daca va refuza gratuitati sau premii pentru cititori.
  • Serviciile lor sa fie remunerate intocmai si la timp.
  • O mai buna comunicare si transparenta din partea PR-istului.

 

Reguli in PR 2.0

Pana acum am inteles cu totii importanta noilor retele sociale pentru un activitatea unui PRist, dar Facebook-ul si Twitter-ul nu sunt suficiente si nu inlocuiesc munca zilnica a unui specialist in comunicare. Nu este suficient doar o pagina de Facebook si un cont de Twitter pentru a-ti promova organizatia pe care o reprezinti.

Pentru inceput, PR 2.0 trebuie sa foloseasca retelele de comunicare ca pe niste canale usor de folosit pentru a ajunge cat mai repede la publicul tinta, dar ele in sine nu pot genera mesaje, acestea trebuie concepute prin metodele clasice. Astfel, specialistul in relatii publice nu este scutit de intreg procesul care sta la baza crearii sloganului si intregului concept care se afla in spatele unei campanii de promovare.

In al doilea rand, specialistul in PR are obligatia inainte de a recurge la noile tehnologii de comunicare, de a verifica cat timp petrece publicul lui tinta pe aceste platforme si ce nevoi, asteptari are el de la compania lui. Apoi mesajele trebuie adaptate pentru mediul online, de exemplu, un comunicat de presa nu poate fi pur si simplu postat online in varianta in care a fost redactat pentru print, ci trebuie transformat cu ajutorul aplicatilor pe care mediul virtual le pune la dispozitie.

Peste 90% dintre PRistii din Marea Britanie folosesc Twitter pentru a-si trimite mesajele promotionale, conform unui studiu realizat in 2010. Situatia nu difera foarte mult nici in Romania, majoritatea celor ce lucreaza in comunicare publica recurg la relele de socializare, dar si la ajutorul bloggerilor pentru a-si promova produsele. Specialistii in PR 2.0 recomanda mai multi pasi pe care o orgazitatie ar trebui sa-i urmeze in realizarea paginii sau contului oficial. Odata lansata in mediul virtual orice companie poate primi feedback pozitiv sau negativ, dar si mesaje cu un continut indoielnic. Pentru a evita eventualele surprize neplacute, PRistul este obligat sa stabileasca impreuna cu organizatia sa un set de regului de utilizare a paginii de Facebook:

  1. Mesajul de bun venit si invitatia de a citi conditiile de utilizare a paginii respective.
  2. Varsta minima acceptata, daca produsele comercializate sunt interzise minorilor.
  3. Atentionarea ca tot ceea ce posteaza utilizatorii/fanii pe pagina de Facebook nu intra in responsabilitatea companiei.
  4. Precizarea clara daca textele, pozele si filmuletele pe care le publica compania pot sau nu fi distribuite si folosite de catre fani.
  5. Dreptul de copyright trebuie specificat.
  6. Comentariile cu caracter obscen, violent sau discriminator vor fi sterse.
  7. Dreptul companiei de a modifica conditiile de utilizare a proprii paginii de Facebook.

PR online sau PR offline? That’s the question

Odata cu aparitia Internetului multe lucruri s-au schimbat, unele noi au aparut, in timp ce altele au disparut. Mult timp s-a vorbit despre disparitia completa a mass mediei traditionale si aparitia new media, care va scrie o noua pagina in evolutia omenirii. In realitate au reusit sa convietuiasca amandoua intr-o continua adaptare amiabila. Acum este randul relatiilor publice sa treaca prin acelasi test, deorece o noua polemica s-a ivit: PR online vs. PR offline, care dintre ele va supravietui?

Intre o campanie de PR online si una offline exista cateva diferente care trebuie mentionate. Oamenii de afaceri s-au adaptat noilor tendinte de dispersare a informatiei si si-au orientat strategiile de marketing. Datorita impactului pe care PR-ul online il are asupra celui traditional, majoritatea organizatiilor trebuie sa se adapteze noilor transformari de pe piata(vezi aici).

Incapand cu anul 2009, tot mai multe agentii de PR si advertising din Romania si-au extins activitatea si in mediul virtual pentru ca aici isi gasesc majoritatea clientilor. “2009 a adus mai multa atentie si mai multe investitii in proiecte de online. Si noi am lucrat mult pe acest segment, atat de mult incat de curand am infiintat o pozitie dedicata pentru comunicarea online”, spune Bogdan Theodor Olteanu, head of PR division a Millenium Communications, una din cele mai mari agentii de PR locale cu afaceri de 3,8 mil. euro in 2008.

Offline PR se bazeaza pe canalele media devenite deja traditionale: print, radio, TV,si evenimente organizate. PR 2.0 include toate acestea, plus beneficiile imense oferite de Internet. Blogurile, forumurile si retelele de socializare, dar si recomandarile si primirea rapida a informatiilor prin abonarea la RSS feed, sunt cateva din noile aplicatii pe care un specialist in relatii publice trebuie sa le foloseasca pentru a-si promova organizatia pentru care lucreaza. Atat relatiile publice traditionale cat si cele online opereaza cu aceleasi instrumente, doar ca ele necesita o adaptare pentru mediul online, adaptare care poarta numele de optimizare.

Pitchingul a devenit mai usor de realizat decat in PR traditional deoarece Internetul iti ofera mai multi clienti decat in varianta clasica, in care specialistul in relatii publice se adresa doar jurnalistilor care reprezentau diferite publicatii print sau posturi radio si TV. Acum pitchingul se adreseaza bloggerilor si jurnalistilor din mediul online, lucru care diversifica mult aria de raspandire a produsului promovat. Dar aceasta facilitate are si cateva neajunsuri, iar primul este acela ca mesajul sau produsul campaniei de promovare poate fi modificat sau chiar distorsionat. In mass-media traditionala mesajul nu poate fi schimbat, decat in situatii exceptionale, pe cand in mediul online acest lucru se intampla mai des.

Cel mai mare avantaj este ca PR online e mai ieftin, dar nu atat de ieftin incat sa se renunte la cel traditional. Importanta relatiilor publice si valoarea care o reprezinta pentru majoritatea companiilor, cresc tot mai mult. Nu conteaza canalul, cineva tot va crea mesaje, logo-uri si slogane in continuare, se va ocupa de transmiterea acelui mesaj si se asigura ca a atins publicul tinta, atat in Pr online, cat si offline. Specialistii spun ca o strategie buna de PR trebuie sa includa ambele axe ale relatiilor publice .

 

 

Specialistul in relatii publice, maestru in comunicare

Relatiile publice au devenit o forta in sine, iar specialistii in acest domeniu sunt numiti pe buna dreptate the spin doctors. Consilieri de imagine, asistenti personali ( Hollywood-ul le datoreaza atatea!), sfatuitori de taina, toti sunt adevarate „eminente cenusii” fara de care nimic nu se concepe. Rolul lor a capatat valente magice, fiind considerati adevarati vrajitori ( sau manipulatori, depinde de situatie) dupa ce au reusit sa prezinte persoane, companii sau anumite evenimente in cea mai buna lumina posibila, realizari adesea privite cu suspiciune, ca si cum aceste obiective pot fi atinse doar prin minciuna si falsa reprezentare.

Mediul de afaceri, caracterizat printr-o competitie acerba, marcat de scandaluri intre corporatii si de prabusiri spectaculoase pe pietele financiare, a ridicat relatiile publice la un nivel de importanta la fel de de ridicat ca si planul de afaceri. Astfel amploarea acestui domeniu de activitate a crescut in ultimile decenii, incat relatiile publice au devenit sinonime cu succesul si celebritatea.

Ce face un PRist?
Orice manual de relatii publice vei deschide , iti va spune urmatoarele: „ specialistul în relaţii publice creează şi gestionează imaginea publică a unor instituţii, societăţi comerciale, partide şi organizaţii politice, organizaţii non-guvernamentale etc.;mediază conflicte şi consiliază negocierile, gestioneză relaţiile organizaţiei cu mass-media în calitate de purtător de cuvânt sau funcţionar în cadrul biroului de presă, redactează mesaje scrise şi audio-vizuale, organizează evenimente mediatice (conferinţe de presă, expoziţii, lansări de bunuri sau servicii etc.)”.

Ce atributii si responsabilitati are:
• cercetarea, colectarea, prelucrarea, analiza şi sinteza informaţiilor;
• elaborarea, crearea sau selectarea de materiale scrise, video, foto, audio pentru organizaţia sau clientul pentru care lucrează;
• diseminarea de informaţii către jurnalişti, acţionari, investitori, instituţii guvernamentale şi toate categoriile de public care fac parte din sfera de interes a organizaţiei sau clientului pentru care lucrează;
• colaborarea eficientă cu echipa în cadrul căreia lucrează şi cu ceilalţi colaboratori;
• legătura permanentă cu clientul sau echipa managerială pentru care lucrează;
• organizarea şi participarea la evenimente în beneficiul organizaţiei sau clientului pentru care lucrează;

Daca pana acum vi se pare ca fisa postului este destul de „volatila”, aflati ca va inselati, jobul de PRist este considerat printre cele mai solicitante, mai ales ca programul de lucru este 24/7, pentru ca un bun profesionist in relatii publice trebuie sa se informeze non-stop, sa afle ceea cel intereseaza inaintea tuturor.
Mai exact, munca unui specialist în relaţii publice constă în: scrierea şi editarea de materiale pentru diferite categorii de public, relaţii cu media, ceea ce înseamnă cultivarea şi menţinerea unor relaţii bune de colaborare cu jurnalistii, crearea identităţii de companie/ corporaţie prin conceperea campaniilor de publicitate , ceea ce înseamnă prezentarea/crearea elementelor de identificare a companiei şi mai puţin a produselor acesteia, comunicare eficientă cu indivizi şi grupuri în cadrul întâlnirilor, prezentărilor sau alte tipuri de evenimente colective, cu alte cuvinte, el este cel care organizeaza si supravegheaza aceste evenimente.

De asemenea se ocupa de producţia de broşuri, rapoarte, filme şi programe multimedia ca mijloace importante de comunicare, si organizeaza evenimente speciale- conferinţe de presă, expoziţii, „zile deschise”, competiţii şi programe de premiere pentru activităţi deosebite. Toate aceste atributii au drept scop câştigarea atenţiei audienţelor specifice, cercetarea şi evaluarea pozitiei, statutului clientului pentru care lucreaza, si sunt doar două din activităţile principale ale specialisului de relaţii publice. Dar mai multe despre ceea ce face munca specialistului in PR atat de interesanta, vom afla data viitoare.

Surse:

http://buticuldepr.wordpress.com/fragmente/specialistul-de-relatii-publice/
http://danoctaviancatana.blogspot.com/2008/03/specialistul-n-relaii-publice-lmurire.html

Aplicatii folosite in ePR

Descoperirea si dezvoltarea incredibila a Internet-ului a produs mutatii globale in toate sferele activitatii sociale, prin urmare si in domeniile comunicarii, informarii si relatiilor publice, de fapt, se poate spune ca nu exista domeniu care sa nu fie reprezentat pe Internet.

Din perspectiva teoriei informatiei si comunicarii se remarca faptul ca Internet-ul ofera posibilitatea inversarii rolurilor in procesul de comunicare (emitator si receptor), fapt ce favorizeaza comunicarea si contribuie la realizarea unei mai bune cunoasteri prin accesul nelimitat, rapid si usor la orice informatie, la fel ca si posibilitatea actualizarii permanente a informatiei.

Inovatiile  tehnologice se rasfrang direct asupra tuturor domeniilor de activitate si au implicaţii directe  în structura, cultura şi managementul organizaţiilor, mai ales din punctul de vedere al relaţiilor publice. Printre cele mai importante schimbări se numără posibilitatea de a elimina structura ierarhică a multor organizaţii, măcar din punctul de vedere al comunicării. Datorită comunicării digitale, managementul comunicării din cadrul organizatiilor a devinit mai eficient, atât pe plan intern cât şi pe plan extern. Acest lucru înseamnă că organizaţiile pot fi mai deschise şi mai transparente în încercarea de a facilita înţelegerea dintre şi la nivelul anumitor structuri si departamente. Prin comunicarea digitală este posibil să înlături graniţele temporale şi spaţiale. Asistam constient sau nu,  la o serie de prefigurari sociale care vor schimba definitiv relatiile si ierarhiile de la locul de munca datorita descentralizarii, a noilor metode de utilizare a software-lui.

Odată ce puterea tehnologiilor online creşte, creşte şi gradul de deschidere şi transparenţă la nivelul companiilor publice si private, iar profesionistii din relatii publice trebuie sa-si ajusteze perspectivele strategice, de la planificare si cercetare, pana la audit, relatii cu mass media si gestionarea situatiilor de criza Potrivit unui sondaj efectuat de Euro RSCG Magnet and Columbia Univercity Survey of Media din 2006, Internetul a introdus cu succes trei elemente revoluţionare în ecuaţia comunicării. Primul este publicarea în variantă electronică a ştirilor tipărite, în timp ce al doilea este constituit din bazele de date online care conţin surse credibile de informaţii, precum texte ştiintifice şi documente publice. Al treilea element revoluţionar este reprezentat de blogurile ce nu necesită costuri mari, publicate de persoane care pot utiliza ştiri, pe baza cărora să comenteze şi să analizeze, atât ei cât şi cititorii lor, care uneori sunt experţi în domeniu, dar care preferă să rămână anonimi.

“Puterea poporului a devenit puterea bloggerilor” este noul slogan care circula pe Internet . Bloggerii pot distruge reputaţii  şi cariere, sau pot să creeze rumoare. Astfel noile tehnologii au reusit sa dărâmă barierele conventionale, generand schimbari spectaculoase si, de multe ori, surprinzatoare „O mare parte din schimbare are legătură cu ideea de control” adaugă Peter Debreceny, presedintele Board of Trustees din cadrul Institute for Public Relations, USA. „Oamenilor din PR le place să controleze mesajele, vor ca mesajele să aibă rezonanţă şi ca publicurile să răspundă corespunzator” adauga acesta.

Specialistii din relatii publice s-au adaptat perfect si rapid contextului mediatic si au elaborate o serie de instrumente de PR online care sunt in continua transformare si modernizare. Iata cateva din aplicatiile digitale folosite in ePR, devenite de acum clasice:

  • Websit-ul
  • Posta electronica
  • Liste de discutii ( mailing lists)
  • Newsletter
  • Newgroup
  • Forum
  • Bannere
  • Articole
  • Instant messaging

Surse:

http://www.e-pr.org/manual.htm

http://www.pr-romania.ro/articole/pr-20/169-pr-20-i-consecinele-noilor-tehnologii-asupra-relaiilor-publice.html

http://www.pr-romania.ro/articole/pr-20/94-blogurile-metode-alternative-de-comunicare-i-promovare-pentru-corporaii.html

Relatiile publice. Arta sau stiinta?

Se spune ca primul PRist a fost Ioan Botezatorul, fiind purtatorul de cuvant al lui Isus, cel putin asa se lauda specialistii din acest domeniu, mandrii de indispensabilitatea lor. Vrem sau nu sa recunoastem, dar relatiile publice au devenit o certitudine, o conditie sine qua non a relatiilor sociale, economice, politice, culturale.

Se cunosc sute de definitii ale sintagmei relatii publice, unele mai complexe decat altele, dar adevarul este ca, dupa mai bine de un secol de cand exista ca profesie, afacere si proces, controversele si confuziile despre ce inseamna si cu ce se ocupa sunt mai accentuate ca niciodata.

Poate cea mai mare neintelegere se refera la faptul ca relatiile publice se confunda cu informarea publica (publicity), in sensul ca specialistii in relatii publice sunt agenti de presa si ca singura lor ratiune este cea de a capta atentia mass media. Potrivit consultantului de marketing Joe Marconi, „umbrela” relatiilor publice acopera o varietate de domenii si functii:” comunicarea, relatiile cu comunitatea, cu clientii, cu angajatii, cu actionarii,  cu grupurile de consumatori, relatiile industriale, internationale, cu investitorii, managementul problemelor, relatiile cu mass media, activitatea agentului de presa, promotiile, scrierea unor discursuri si relatiile cu vizitatorii” si lista mai continua.

Asociatia Internationala de Relatii Publice lanseaza o definitie mai rafinata:” arta si stiinta de a analiza tendinte, a prevedea efecte, a sfatui in consecinta conducerea structurii organizationale si a aplica propriile programe de actiune, care sa serveasca atat interesului institutiei cat si publicului”.

In tot acest vartej de cuvinte si concepte, o idee apare constant, si anume, importanta imaginii, indiferent ca ne referim la o institutie, companie publica sau privata, organizatie, personalitate sau vedeta. Este interesant impactul pe care l-a dobandit aceasta caracteristica , mai ales in zilele noastre cand informatiile circula cu asa o viteza.

Realitatea cotidiana ne –a demonstrat ca imaginea a devenit o valoare de patrimoniu , este esentiala in consolidare credibilitatii. Imaginea influenteaza deciziile unui individ, dar si ale unei colectivitatii. Cu alte cuvinte, conceptul de „imagine „ adevenit un bun, o avere care se castiga numai cu ajutorul unor bune relatii publice, bineinteles.Sunt situaţii când imaginea unei organizatii, este mai valoroasa decat intreg patrimoniul firmei respective.

Dezvoltarea fulminanta a Internetului a schimbat parametrii in care specialistii in PR isi desfasurau activitatea, obligandu-i sa fie cu un pas inaintea tuturor in adaptarea la noile tehnologii care s-au mulat perfect pe specificul acestei activitatii. Astfel a aparut PR online care a usurat semnificativ munca celor din bransa. Dar despre acest lucru vom vorbi in curand.

Bibliografie:

Joe Marconi, Ghid practic de relatii publice, Polirom, 2007

Adela Rogojinaru, Relatii publice si publicitate, Tritonic, 2006