//
arhive

Mihai Căpraru

Mihai Căpraru has written 7 posts for Tehnici mediatice

Claritate şi concizie în articolul web

Mulţi dintre oamenii din media au făcut pasul către online pentru că au avut impresia că aici nu sunt reguli. Au crezut că pot scrie/ adăuga foto/ încărca imagini oricâte vor. Şi tocmai din cauza acestei ,,libertăţi” nemărginite, o parte din aceştia nu îşi dădeau seama că oricât ar vrea audienţa să aibă parte de cât mai multă informaţie, totul are o limită. Ni s-a întmplat de multe ori ca pe siteurile web ale unor publicaţii să găsim un amalgam de informaţii fără o ordine anume. Aici mai putem da vina şi pe lupta cu timpul în care sunt angrenaţi oamenii din acest domeniu. Dar oricât de puţin timp ar fi la dispoziţie, şi mediul online este un mod de a practica jurnalismul. Mai ales acum când, încetul cu încetul, internetul deţine supremaţia.

foto: umfacts.um.edu.my

Acum că am vorbit de atenţia cu care ar trebui tratat un material jurnalistic care va fi postat pe un site, să vedem care ar fi paşii principali în a realiza acest ,,proiect”. Chiar dacă, în sine, nu este un proiect, această sarcină presupune anumite tehnici care trebuie respectate. Cum întotdeauna tema este iniţiatoarea unui produs media, trecem la următorul nivel. La fel ca şi în cazul celorlalte mijloace, atunci când crezi că ai terminat de scris un text care va fi publicat, întreabă-ţi colegii din redacţie ce i-ar mai interesa. Ei pot fi primii tăi receptori ai mesajului. Apoi, modul cum este prezentat pe suportul media este cel mai important. Orice mijloc de informare are ceva specific, la fel şi aici trebuie să atragi cât mai mult şi cât mai bine atenţia. Acest lucru se poate face mai bine dacă te laşi ajutat. Se întâmplă ca printre colegii să ai pe cineva care are o idee sau care pricepe mai bine la multimedia. Acest plus te poate ajuta şi pe viitor să ,,împachetezi” cât mai bine mesajul. Astfel, pornind de la o idee, textul tău, ajutat de sunet sau de imagine, poate ajunge la public în modul cel mai eficient posibil.

Jurnalistul multimedia

Aşa cum o arată şi realitatea, meseria de jurnalist s-a schimbat aproape radical în ultimii ani. Atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al modului cum se practică această meserie. Noile tehnologii au facilitat apariţia unor modalităţi de a face un produs editorial în cele mai diverse moduri cu putinţă şi în cele mai atrăgătoare feluri pentru public. Dar ce impact au aceste schimbări majore asupra celor care practică această meserie? Răspunsul la această întrebare vom încerca să îl aflăm în rândurile următoare.

Despre impactul multimedia asupra jurnalismului am precizat în articolele anterioare. Dar cei care lucrează în acest domeniu se pot obişnui cu noile tehnologii? De multe ori s-a întâmplat ca unii oameni să îşi de-a demisia sau să fie demişi deoarece ,,nu sunt în pas cu vremurile”.  În alte cazuri, s-a încercat o soluţie de mijloc şi anume cei care nu pot să se adapteze să facă doar munca la care se pricep, iar alţii să ducă treaba la bun sfârşit. Acest plan a mers, în mare parte, până la criza financiară. Restructurările din instituţiile media au făcut ca să rămână doar cei ,,care sunt buni la toate.”

Din această situaţie putem desprinde o altă realitate. Lipsa de personal a făcut să dispară tot mai mult documentarea. Cu atât de multe posibilităţi de informare la îndemână, ştirile sunt tot mai slab calitativ. Calitatea are de suferit nu numai la capitolul informare, ci şi la cel al imaginilor. Tot mai multe televiziuni sau siteuri web suferă la acest nivel. Astfel, se încearcă acum varianta ca un angajat să fie atât reporter, cât şi cameraman.

Şi aici nu mă refer doar la televiziune, ci şi la mediul online, unde îţi trebuie şi cunoştinţe de editare text, sunet, video. Jurnalistul multimedia a devenit soluţia de avarie pentru unele publicaţii care nu îşi permit să plătească mai mulţi oameni. Cu toate acestea, dacă nu eşti în pas cu schimbările, este greu să îţi îndeplineşti cu succes toate atribuţiile de serviciu.

Poveştile multimedia. Siteurile multimedia

Sintagma cum că o imagine face mai mult decâto mie de cuvinte deja este istorie. Acum combinaţia de text, sunet , imagine alcătuieşte adevărate poveşti cu doar câteva dintre elementele amintite. Dar şi acestea dacă nu se completează şi sunt redundante, atunci ,,story-ul”, aşa cum îl numesc englezii, se ,,dărâmă” puţin câte puţin, iar cititorul/ ascultătorul/privitorul îşi dă seama că ceva parcă se repetă. Dar să trecem şi la lucruri concrete şi să arătăm cum se prezintă astfel de poveşti multimedia.

Touching Hearts thumbnail Touching Hearts  360 degrees thumbnail 360 Degrees.org
Heroes project thumbnail Heroes Race in America thumbnail
Race in America

Dar cum într-un mic articol pe un site web nu se poate spune totul sau audienţa nu are în spate bagajul de cunoştinţe necesar pentru a înţelege care e istoria acelei poveşti, linkurile pot fi ,,întoarcerea paginii” către informaţiile necesare.

Dar nu toate siteurile de ştiri pot conţine poveşti ale unor evenimente sau ale unor oameni. Poate vă gândiţi că paginile web ale unor instituţii media cantonate pe ştiri sunt adeptele unui astfel de concept. Ei bine, nu! Aceste exemple sunt siteuri multimedia. Aşa cum o spune şi numele, ele conţin  text, sunet, imagine, dar sunt liniare. De altfel, liniaritatea este specifică genurilor jurnalistice obiective.

Impactul noilor tehnologii asupra presei locale

Tehnologia te ridică sau te coboară. Această afirmaţie este valabilă şi în cazul jurnalismului. De multe ori s-a întâmplat ca ziare de succes să nu facă faţă acestei ere digitale şi să dispară de pe piaţa media, chiar dacă erau cotate ca fiind printre cele cu un mare succes. Situaţii de acest gen sau întâmplat şi în cazul publicaţiilor naţionale. Dar în cazul presei regionale sau locale, care a fost efectul? Au fost ,,în pas cu moda” sau au intrat în anonimat? Răspunsul la aceste întrebări îl putem afla prin o analiză a pieţei.

Să dăm timpul cu 10 ani înapoi, când ziarele, radiourile sau posturile de televiziune nu aveau adresă web. Erau cunoscute pe plan local şi astfel nu exista şansa să le crească audienţa. Astăzi, au avantajul internetului şi au devnit chiar surse importante pentru publicaţiile naţionale şi internaţionale. Deci, nu numai că s-au făcut cunoscute, dar mesajul transmis a căpătat o mai mare importanţă prin prisma faptului că ajunge la mult mai mulţi cititori, privitori, ascultători. Presa locală a devenit una dintre cele mai importante surse de informare şi documentare. Prin aceasta, au apărut unele colaborări dintre publicaţii şi totul s-a transformat într-un lanţ care vine în sprijinul publicului.

Nu doar precizia şi prezenţa la faţa locului la unele evenimente au făcut ca publicaţiile locale să se dezvolte. Conţinutul media pe pe siteurile proprii sunt considerate de marile trusturi ca fiind ,,o mină de aur”. Şi astfel, adresele web le-au dat un imbold uriaş micilor instituţii media. Dar şi aici există un dezavantaj, cu predilecţie în cazul ziarelor. Cât din informaţiile de pe print ar trebui să se regăsească şi pe site? Presa scrisă se află într-o dilemă: să adopte tendinţa de a pune accent mai mult pe online sau primordial să fie hârtia. Este greu de găsit o soluţie de mijloc, dar dacă astăzi nu exişti şi pe internet, nu te poţi face cunoscut îndeajuns.

Responsabilitatea jurnalistică în media de astăzi

Fără îndoială că avantajele noilor tehnologii au dus la dezvoltarea pe repede înainte a modului cum se practică astăzi meseria de jurnalist. Dacă unii dintre oamenii care lucrează în acest domeniu au înţeles că multimedia te ajută în măsura în care ştii să profiţi de ea, alţii au întins la maximum această coardă. Pe lângă faptul că au dat tonul unei alte ere în a transmite informaţiile, au periclitat imaginea şi chiar viaţa unor oameni implicaţi direct sau indirect într-un eveniment care a făcut subiectul unui fapt de presă. Aici intervine etica şi deontologia jurnalistului şi ne întrebăm: cât de responsabil este un om de presă asupra a ceea ce scrie/ vorbeşte/ arată?

Dintodeauna, instituţiile media au căutat să aibă audienţă. Lupta aceasta a făcut să apară şi publicaţii care fac orice să aibă câţi mai mulţi consumatori. Cel mai evident exemplu este presa tabloidă. Aici includem şi siteurile web ale unor ziare de acest gen. Ceea ce numesc ei zvonuri şi exclusivităţi a dus de multe ori la derapaje grave şi nu de multe ori au fost cazuri în care au fost criticate astfel de acţiuni. De la aceste fapte porneşte o discuţie pe cât de sensibilă pe atât de complicată: până unde poate merge demersul jurnalistic şi cât există responabilitate. Dacă în cazul radioului sau a televiziunii, mai există unele reglementări, la ziare şi pe internet totul este fără reguli.

Pe lângă faptul că, în unele situaţii, ceea ce se publică nu mai poate fi numită o ştire, şi celelalte publicaţii quality au tendinţa uneori să le urmeze exemplul. Atunci, nu mai putem spera că va exista responsabilitate pe siteurile web şi că viitorul jurnalismului va fi dictat de cei care reuşesc să aibă câţi mai mulţi cititori.

Cum influenţează multimedia modul cum se practică jurnalismul

A fi la modă în materie de noi tehnologii nu mai este astăzi un moft. Dacă în articolul trecut am vorbit despre trecerea de la jurnalismul cu creion şi hârtie la cel digitalizat, acum trebuie să ne oprim asupra modului în care se poate schimba percepţia şi chiar mesajul unui articol jurnalistic. Multe din siteurile de specialitate folosesc tot mai mult fotografii sau video, textul venind ca o completare a ceea ce s-a postat.

Internetul în sine s-a vrut a fi ceva mai mult decât presă, radio sau televiziune. Şi a reuşit. Dacă nu incluzi într-un articol de pe un blog cel puţin o fotografie, şansele ca mesajul tău să fie măcar vizualizat sunt mici. Aşa cum o imagine face cât o mie de cuvinte, o poză dă viaţă unui text. Dacă mai este inclusă şi o galerie sau un video, deja avem meniul complet a modului cum ar fi indicat. Obişnuiţi în ultimele decenii cu televiziunea, consumatorii de media sunt atraşi mai mult de video decât de text.

 

Până acum, toate bune şi frumoase în privinţa îmbinării textului cu foto, cu video şi cu audio. Dar cum influenţează multimedia modul cum se practică jurnalismul? Numai în ultimii ani s-a văzut acest lucru. (exemplu: vezi cazul revoltelor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu) Când de influenţabile au putut fi unele imagini postate pe internet s-a observat din reacţia ,,internauţilor” atât la comentarii cît şi în viaţa reală. De asta, avantajele noilor tehnologii pot deveni un pericol dacă nu există o cenzură a mesajelor transmise.

De la jurnalism la multimedia

Luate separate, cele doua concepte au o diferenta din punct de vedere al istoriei si cel mai important, al traditiei. Jurnalismul a cunoscut toate perioadele importante ale mass mediei, iar multimedia este un ,,update” al primului concept. Un update care a revolutionat modul in care se face aceasta meserie si in felul cum se prezinta. Notiunea de multimedia a intrat in limbajul uzual odata cu dezvoltarea internetului. Tendinta din zilele noastre este sa ,,vedem” ce si cum s-a intamplat un eveniment in detrimentul cuvintelor. Sunetul si imaginea sunt termenii care definesc, de pe acum, viitorul jurnalismului. Un viitor care va schimba un prezent ancorat mult timp in trecutul presei. Sa ne gandim cat de mult s-a schimbat modul in care este prezentat un eveniment acum fata de acum ceva mai mult de un deceniu. Multimedia a reusit sa faca un lucru ce nu l-a reusit niciunul dintre celelalte tipuri de media: sa combine scrisul, cu sunetul si cu imaginea.

sursa foto: www.cafemedia.ro  Aceasta schimbare, aproape radicala, a modului in care se face jurnalismul astazi a adus cu sine si unele cerinte noi de la un novice in domeniu. Pe langa faptul ca trebuie sa stapanesti foarte bine limba in care iti faci meseria si trebuie sa fii ca o camera de supraveghere pe un anumit domeniu, ti se cere sa stii notiuni si din alte profesii. La fel ca un instalator, se vrea a fi ,,omul bun la toate”. Pe scurt, cerinta esentiala este ca felul cum ai perceput tu un eveniment sa il transmiti publicului cat mai realist posibil.

Odata cu aparitia jurnalismului multimedia, curiozitatea audientei a crescut. De fapt, aceasta notiune trebuia sa vina cu ceva nou cu care sa fie in fata celorlalte: presa scrisa, radio sau televiziune. Ceea ce a facut este ca le-a combinat pe toate trei si plus de aceasta are posibilitatea sa transmita cel mai repede informatia. Greu se va gasi si altceva nou care sa ia locul jurnalismului multimedia. Dar intotdeauna se cauta ceva nou.