//
arhive

Jurnalism multimedia

This category contains 30 posts

Ai Viber?

La această intrebare trebuie să raspundă toți posesorii de smartphone-uri. Pentru mine a venit, de la un coleg de munca,  cam așa Nu ai Viber? Păi de ce? Vorbești, dai mesaje oriunde vrei. Curios din naștere, și dacă tot am smartphone, am zis sa intru sa vad si eu ce tot vorbeste baiatul asta. Da-i in market. că am android, search Viber, download &install și gata. O aplicație de vreo 7 mb, care mă intreabă daca se poate sincroniza cu agenda telefonului. Yes, și mai departe. Văd dintre toti cei pe care ii am in agenda cine are cont de Viber și sun la intamplare sa vad daca functioneaza. Apropos, trebuie sa te inregistrezi cu numarul de telefon nu cu id-ul de mess, facebook sau altele. Merge, se aude perfect! Trebuie precizat ca 1. trebuie sa fi conectat la internet, 2. persoane pe care vrei sa o contactezi trebuie sa aiba instalata aplicatia si sa fie conectat la net, si 3. functioneaza perfect atat pe Android cat si pe iPhone. Personal il recomand maxim, il folosesc atunci cand vorbesc cu persoane din strainatate si cand nu am la indemana laptop-ul pentru skype sau messenger.

Intrebarea fireasca vine imediat: Ce treaba are asta cu jurnalismul? Raspunsul vine la fel de simplu: De ce sa nu-l folosesti sa-ti suni sursele, sa faci planificari sau chiar sa suni in redactie sa intrii in direct? / Luis Turcitu

Cum a influentat smartphonul jurnalismul

Smartphonul, un gadget care a influentat atat de mult modul in care ne facem treaba si atat de repede incat nu am avut timp sa costientizam. L-am luat pur si simplu ca si cum era ceva firesc si era al nostru dintotdeauna. Telefonia mobila inteligenta devine atat de performanta incat inlocuieste putin cate putin din tot ce stim noi. O revolutie.

Niciodata un echipament electronic nu a provocat atatea daune pe pietele de echipamente auxiliare. De la aparitia lui, smartphonul nu a incetat sa faca victime. Telefonul inteligent dotat cu functii de agenda si carnet de adrese a antrenat disparia PDA, a agendei electronice, dintre care cea mai celebra a fost Palm. Aceasta evolutie obliga fabricantii de GPS-uri, de aparate foto la o regandire a strategiei lor si la elaborarea de noi produse, care sa se diferentieze de smartphone.

Telefonia inteligenta reprezinta, la scara planetara, un sfert din pietele telefoanelor mobile, iar anul acesta vor fi vandute, potrivit estimarilor, peste 450 milioane de smartphonuri. Ele sunt pe punctul de a detrona televizorul din rolul sau de produs vedeta pentru piete. Prin urmare, este timpul pentru decizii si adaptare la noile realitati. Astfel, Panasonic a anuntat ca va lansa in 2012 o gama de smartphonuri pentru Europa , Sharp a inceput deja de la mijlocul lunii octombrie, Samsung va face din aceasta activitate noul sau varf de lance, in timp ce producatorii chinezi (ZTE) si taiwanezi (HTC) incearca, la randul lor, sa-si gaseasca un loc sub soare.

Totusi, smartphonul este un obiect cel putin paradoxal: functia de baza , telefonul, a devenit un accesoriu aproape. Smartphonul tine loc de agenda, aparat foto sau GPS, serveste drept MP3 sau MP4 sau radio. Posesorii de smartphone cu varste sub 25 de ani prefera sa navigheze pe internet de pe telefonul lor decat pe PC. Televiziunea pe mobil isi face tot mai simtita prezent. Iar posibilitatile acestor aparate inteligente sunt departe de epuizare.

Televiziunea Hibrida sau Smart TV

Pro TV a lansat si pe piata locala serviciul de video-on-demand al grupului Central European Media Enterprises (CME), Voyo. Iar televiziunea publica lanseaza prima sa aplicatie pentru iPhone si iPad, TVR Info, unde pot fi accesate programul postului, stiri, precum si streaming-ul canalului public de radio Romania Actualitati.

Canalul public de stiri TVR Info a lansat propria aplicatie pentru iPhone si iPad, potrivit unui comunicat TVR. Aplicatia poate fi descarcata din categoria News a magazinului de aplicatii Apple si include programul TVR Info, stiri (cultura, actualitati, politica, social, externe, Europa, meteo, business, sport) redactate si actualizate pe parcursul zilei.  Cu aceeasi aplicatie poate fi accesat si streaming-ul postului Romania Actualitati. Potrivit comunicatului, initiatorul proiectului este Cristi Corobana, de trei luni consilier pentru strategii web si multimedia al presedintelui-director general al TVR, Alexandru Lazescu.

Grupul Central European Media Enterprises (CME) a lansat, luni, si pe piata din Romania serviciul sau de video-on-demand Voyo, lansat initial in Cehia la inceputul acestui an si in Croatia luna trecuta. Voyo ofera filme, seriale, emisiuni Pro TV si transmisiuni in direct. Potrivit unei informari Pro TV, Vizitatorii pot vedea atat programele posturilor din grupul Pro TV, imediat dupa difuzarea lor pe TV, cat si productii Pro TV si Acasa TV inaintea difuzarii lor la televizor. Continutul poate fi accesat fie gratuit, dupa logare pe site, fie contra cost. Cand a fost lansat in Cehia, in urma cu jumatate de an, Voyo oferea productii difuzate de posturile locale, transmisiuni in direct, emisiuni si seriale inainte de difuzarea pe TV, filme distribuite in Cehia si Slovacia de compania Bonton. In iunie, CME a anuntat ca pe platforma Voyo din Cehia urmeaza sa ofere si continut online .

Aplicatii radio

Tu faci radioul și nu radioul te face pe tine, cam așa s-ar putea numi noul serviciul Premium Radio de la Slacker. Ascultătorii care optează pentru acest pachet își pot selecta melodiile favorite, listele de muzică, albumele sau posturile favorite.

Serviciul de bază este gratuit însă pentru a avea mai multe facilități trebuie să plătiți lunar 4.99 dolari sau chiar 9.99 dolari pentru serviciile complete ce înlătură reclamele și melodiile care nu sunt pe placul ascultătorului.

Utilizatorii își pot creea propriul post de radio folosindu-se de instrumentele puse la dispoziție de Slacker. Serviciul gratuit poate fi activat prin pagina de Facebook a companiei pentru celelalte opțiuni plătite va trebui să folosiți datele unui card bancar.

DRadio este o aplicatie Android prin care poti asculta urmatoarele posturi de radio romanesti:

  • Europa FM
  • Radio Guerilla
  • Kiss FM
  • Magic FM
  • Radio ZU

Aplicatia ofera si posibilitatea de a adauga o adresa custom.

Presa  de buzunar

www.presaonline.com a lansat  propria aplicatie pentru Android si App Store care confera detinatorilor de smartphone-uri sau tablete stiri in timp real extrase dintr-o colectie vasta de ziare si alte publicatii de stiri.

Aplicatia PresaOnline, lansata pe Android Market si pe App Store, este gratuita si prezinta stiri din domenii precum evenimente, social, moden, socant, sport, economie, politica, it, auto, sanatate, casa si gradina. Prin intermediul aplicatiei, cititorii au acces la revista presei, pot citi stirile locale si pot publica stiri proprii prin intermediul unei pagini speciale.

Printre facilitatile aplicatiei se numara si accesul la cursul valutar sau la informatii despre vreme . In plus, pentru Android Market, odata cu downloadarea aplicatiei, utilizatorii primesc si un widget special care ramane afisat pe ecranul telefonului si care contine cele mai importante titluri ale momentului, cursul valutar si informatii meteo. Acesta poate fi instalat odata cu aplicatia pe orice smartphone, iPad sau tableta Android.

Exemplele pot continua la nesfarsit si asta datorita inovatiei a acestui tip de tehnologi care comaseaza tot ce stiam noi pana acum ca fiind de sine statatoare si le pune la noi in buzunar. Ce ramane de facut?  Sa va hotarati pe care il cumparati. / Luis Turcitu

Backstage at the Yahoo! Homepage

Astăzi vă voi prezenta un video destul de interesant care circula pe internet de ceva vreme. Îl consider util pentru cei care lucrează pe partea de online a unei publicații, dar totodată reprezintă un punct de inspirație pentru cei care se vor orienta spre acestă parte a jurnalismului.

   / Daniela Asaftei

Cum a schimbat jurnalismul multimedia jurnalismul?

    Apariția noilor canale de comunicare(bloguri, Facebook, Twitter, Youtube) etc, au dus la crearea de conținut, pentru că un jurnalist nu poate fi peste tot în lume la momentul potrivit, pentru că nu ține de el. Pentru a exemplifica ceea ce am zis am să vă povestesc o situație reală din viața mea.Eu am aflat despre catastrofa de anul trecut din Japonia de pe facebook, cînd verișoara mea, care e stabilită acolo de 8 ani de zile, mi-a trimis pe facebook o filmare cu dezastrul din orașul ei făcut de tsunami. Eu am aflat despre această catastrofă, nu prin intermediul canalelor de știri ci direct de la persoana implicată. Ceea ce am vrut să exemplific prin această scurtă povestioară, este faptul că informația pe internet circulă mult mai rapid decît cea tradițională. Vă imaginați cît timp ii trebuiea unui reporter să se deplaseze la locul dezastrului? Informația ajungea la public mult mai greu.

Scopul meu a fost să vă zic că orice poate fi “jurnalist de ocazie”, pentru că tehnologia ne permite. Cu ajutorul unui aparat foto sau video putem împărtăși lumii anumite aspecte. O agenție de știri oricît de mulți jurnaliști ar avea și în cît mai multe orașe, nu poate surprinde tot timpul lucruri în exclusivitate, pentru că nu se poate afla în mijlocul acțiunii tot timpul.(Încă nu sa inventat aparatul care ne teleportează în cîteva secunde în celălalt capăt al lumii).
Jurnalismul multimedia oferă posibilitatea de jurnalism cetățenesc. Mass media si-au pierdut din calitatea de a fi prima care oferă informații ” corecte și de la locul acțiunii”, fiind depășiți de persoane fără studii de specialitate sau chiar fără studii de vreun fel, dar cu atitudine. Marile posturi TV încurajează ” cetățeanul- jurnalist”, pentru că a conștientizat rapiditatea informațiilor care circulă pe internet și preferă ca și “surse”, aceste persoane. Un astfel de exemplu de televiziuni sunt(BBC Eyewitness, CNN Ireporter).La noi în țară mai toate posturile TV, și nu numai încearcă să atragă de partea lor acești mici jurnaliști care le oferă senzaționalul cu rugămintea de a posta pe site-urile lor de socializare filmulețe inedite surprinse de ei.

Era internetului duce la moartea ziarelor print pentru că informațiile pe care le găsim în varianta print o putem regăsi și în canalele de comunicare și putem comenta cu prietenii în timp real pe un anumit articol. Cu ajutorul acestor noi mijloace de comunicare ne putem alege un curator și îi putem urmări activitatea îndeaproape pentru că știm că el ne oferă informațiile dorite și care au un fondament solid. Viitorul ziarelor este incert pentru că ceea ce găsim în ele le găsim și pe online și e mult mai simplu să citești de pe un calculator pentru că nu trebuie să ne chinuim cu foile ziarului A3, care îl învîtim pînă ne enervăm și depozitarea unor articole nu necesită spațiu efectiv ci unul electronic.

Pentru ca ziarele să funcționeze cu un pas înaintea internetului ar trebui să ofere un alt fel de conținut(interviu, anchete, reportaje și analize jurnalistice), dar acest tip de documentare necesită bani și timp ceea ce nu îsi permit publicațiile. O altă variantă ar fi ca ziarele să furnizeze campanii de presă( în ziua de azi sunt foarte puține ziare care oferă așa ceva și sunt foarte ” anemice”  făcute. Toate aceste lucruri ar aduce în mass media un plus de atitudine, exclusivitate și implicit diferențiere pe piață.

   Și pentru a răspunde la întrebarea titlului, am să vă zic că jurnalismul multimedia a dus  sau va duce la moartea  printului.

Mai mult decât jurnalism multimedia

Jurnalismul multimedia este considerată un jurnalism interactiv, unde, imaginea, textul, formează un întreg. Multimedia a oferit jurnalismului un plus, rapiditatea cu care se transmite acum informația depășește cu mult trecutul. Toți suntem conștienți că noile tehnologi au fost cele care au dus la îmbunătățire conținutului media.

Fenomen digital își demonstrează utilitatea atât pentru profesionistii în domeniu cât și pentru toate  categoriile de public, care se pot implica într-o suită de aplicații configurate în arhitecturi “on-line”/”off-line”. Jurnalistica reprezintă o activitate asumată de jurnaliști al cărei scop constă în a aduce la cunoștință publicului-receptor aspecte ale vietii de toate zilele, filtrate, procesate și difuzate la nivele de interes diferențiate și în modalități publicistice diverse.O asemenea activitate a dobândit extindere în interiorul prea cunoscutei sintagme internaționalizate.

Acum totul se petrece la nivel global, oameni sunt conectați între ei prin tehnologie mai întâi, apoi prin informație. Ușurința cu care acum putem ști tot ce se întâmplă în lume ne surprinde uneori și pe noi.

Jurnalismul a devent mult mai interactiv și accesibil, lumea a devenit o comunitate în care valorile sunt împărtășite, în care granițele au fost depășite, barierele au dispărut.

Multimedia a făcut ca totul să devină mai mult decât comunicarea unei informații, a creat conexiuni între civilizți, a unit oameni pentru o idee. Jurnalismul modern a devnit o sură de informare pe toate domeniile, cu o acoperire foarte mare. Poate multe din câte aflăm din lume nici nu ne interesează, însă sunt anumite lucruri capătă și interesul nostru. Mixul de imagini, fotografi, video și voce a făcut ca, noi oamnei simpli să vedem și să auzim de lucruri despre care nu știam, sau știam doar din cărți.

Nu doresc să pun acum în balanță avantajele și dezavantajele jurnalismului multimedia, despre asta am discutat, doresc să subliniez că globalizarea are loc și la nivel de mass media, unde informația circulă la nivel global, totul se întămplă la o scară mult mai mare. Globalizarea înseamnă răspândirea unui set de valori și ideii la nivel internațional, mass media, prin canalele sale a devenit cel mai pun mijloc de râspăndire.

Ce se întămplă acum în România putem citi și în presa internațională The New York Times  sau  The Guradian, acestea fiind doar câteva exemple, concluzia este una singură, multimedia înseamnă comunitate.

Claritate şi concizie în articolul web

Mulţi dintre oamenii din media au făcut pasul către online pentru că au avut impresia că aici nu sunt reguli. Au crezut că pot scrie/ adăuga foto/ încărca imagini oricâte vor. Şi tocmai din cauza acestei ,,libertăţi” nemărginite, o parte din aceştia nu îşi dădeau seama că oricât ar vrea audienţa să aibă parte de cât mai multă informaţie, totul are o limită. Ni s-a întmplat de multe ori ca pe siteurile web ale unor publicaţii să găsim un amalgam de informaţii fără o ordine anume. Aici mai putem da vina şi pe lupta cu timpul în care sunt angrenaţi oamenii din acest domeniu. Dar oricât de puţin timp ar fi la dispoziţie, şi mediul online este un mod de a practica jurnalismul. Mai ales acum când, încetul cu încetul, internetul deţine supremaţia.

foto: umfacts.um.edu.my

Acum că am vorbit de atenţia cu care ar trebui tratat un material jurnalistic care va fi postat pe un site, să vedem care ar fi paşii principali în a realiza acest ,,proiect”. Chiar dacă, în sine, nu este un proiect, această sarcină presupune anumite tehnici care trebuie respectate. Cum întotdeauna tema este iniţiatoarea unui produs media, trecem la următorul nivel. La fel ca şi în cazul celorlalte mijloace, atunci când crezi că ai terminat de scris un text care va fi publicat, întreabă-ţi colegii din redacţie ce i-ar mai interesa. Ei pot fi primii tăi receptori ai mesajului. Apoi, modul cum este prezentat pe suportul media este cel mai important. Orice mijloc de informare are ceva specific, la fel şi aici trebuie să atragi cât mai mult şi cât mai bine atenţia. Acest lucru se poate face mai bine dacă te laşi ajutat. Se întâmplă ca printre colegii să ai pe cineva care are o idee sau care pricepe mai bine la multimedia. Acest plus te poate ajuta şi pe viitor să ,,împachetezi” cât mai bine mesajul. Astfel, pornind de la o idee, textul tău, ajutat de sunet sau de imagine, poate ajunge la public în modul cel mai eficient posibil.

“Dă ştirea repede, să fim noi primii”

Ceea ce voi prezenta azi face trimitere la greșelile care persista în domeniul online.

Încep prin a vă prezenta un banc:

Un marinar bâlbâit este pus de colegii săi pe catarg să anunţe eventualele pericole.

Prima zi: Vi, viii, vii, viii, vin piraţii! Toţi sar în apă şi scapă teferi.

A doua zi: Viii, vi, vi, vin… Toţi sar în apă şi scapă teferi. Erau piraţii.

A treia zi, la fel. Nimeni nu mai aştepta să audă continuarea. Toţi săreau în apă cum auzeau primul “vi”.

A patra zi: Vi, viii… Toţi sar în apă şi… aud continuarea… vi, vii, vin rechinii!

Însă vă las pe voi să descoperiți din materialul următor contextul creat pentru ca acest banc să prindă valoare descriptivă, să sugereze care sunt consecințele dacă un jurnalist ar reacționa în mediul online conform celui care se aruncă în apa, fără să astepte să i se explice ce urmează. Cât de importantă e corectitudinea, relevanța, claritatea și viteza în domeniul online aflați din următorul material, disponibil aici. / Daniela Asaftei

Fotojurnalismul face parte din jurnalismul multimedia?

Se stie ca fotografiile dau viata unui text, este o regula valabila atat in print cat si pe online. Ele spun o poveste. O fotografie face mai mult decat o mie de cuvinte. Tuturor ne este mai usor sa citim un text daca acesta contine o fotografie, pentru ca in primul rand ne da senzatia ca am participat la eveniment, si  ne este mai usor sa avem imaginea vizuala a unei persoane, cunoscuta  sau nu. Fotografia da culoare textului si atrage cititorul. Aici interviene si calitatea fotografiei. De exemplu, la noi in tara nu exista fotojurnalisti, specializati doar pe arta fotografica. Nu exista nici facultate de fotojurnalism in Romania.

Am sa va dau niste notiuni de baza despre fotojurnalism , ce inseamna el.Fotojurnalismul este o forma a fotografiei( colectarea, editarea si prezentarea imaginilor in vederea publicarii sau difuzarii acestora ca materiale de stiri), prin care se creeaza imagini care vor spune povestea unei stiri. Imaginile fotografice pot dezvalui adevaruri absolute, pot expune relele si pot neglija, inspira speranta si intelegere si pot conecta oamenii de pe tot globul prin intermediul limbajului intelegerii vizuale. Fotografiile insa, pot provoca si un rau foarte mare daca intervinin mod grosolan sau daca sunt manipulati.

Un fotojurnalist este o combinatie intre un profesionist calculat, detasat si un cetatean sensibil, implicat. A facd fotografiii inseamna mult mai mult decat distante focale si viteza de expunere. Un fotojurnalist trebuie sa stie intotdeauna faptul ca aspectele tehnice ale procesului fotografic nu constituie o problema de ordin primar.

Un exemplu de fotografie care schimba parerea cititorilor, prin modul in care este expusa.O mama care plange moartea fiicei sale , nu este doar o imagine care trebuie focalizata, o poza care trebuie imprimata, o fotografie care trebuie publicata. Durerea mamei este o lectie de umanitate. Daca fotojurnalistul produce fotografia fara a se gandi, deloc la tragedia acesteia, lectia s-a pierdut. Daca fotografului ii pasa, fotografia devine mai umana si face cititorii partasi la durere, iar fotojurnalismul isi atinge astfel cel mai inalt potential.

Fotojurnalismul este o ramura importanta a jurnalismului. De fotografie avem nevoie tot timpul pentru ca este cea mai puternica arma a jurnalismului. O poza te trimite in lumea lui, poti intelege mult mai multe lucruri dintr-o fotografie decat din text. D e multe ori fotografiile nu sunt “unice”, adica sa fie folosite doa rla un eveniment.

O nouă eră a radioului



Conceptul transmisiunilor radio pe Internet a fost denumit de-a lungul timpului în mai multe feluri – web radio, webcasting, streaming jukeboxes sau Internet broadcasts. Indiferent de denumirea aleasa, ideea este aceeași: utilizatorul trebuie să aibă acces la mai multe posturi de radio,  în funcție de preferințele muzicale ale acestora.
Un studiu al companiei americane Arbitron a demonstrat o crestere de aproximativ 700% a numarului de ascultatori online: dacă în iunie 2004 în fiecare săptâmănă erau 4,1 milioane de ascultatori, în iunie 2010 au fost înregistrați aproximativ 5 milioane de ascultatori pe zi.
În Marea Britanie cel putin 59% din utilizatorii de Internet ascultă zilnic radiouri online, indica un studiu al Internet Advertising Bureau. Un sfert dintre aceștia ascultă muzică sau emisiuni  informative utilizandu-și telefonul sau leptopurile în timp ce sunt în oraș sau la birou.
În acelasi timp, 90% din ascultatori preferă site-urile sau aplicațiile care permit setarea unui gen de muzica.
Peste 10.000 de radiouri pot fi accesate de pe orice dispozitiv care se poate conecta la Internet – media playere cu Wi-Fi sau telefoane mobile 3G/3G+/- sau cu tehnologia wireless.
Pe lângă faptul că streamingul online este ieftin, stațiile radio mai au avantajul că depășesc limitele impuse de benzile radio în care emit de regulă. Pe Internet, un post din Marea Britanie poate fi ascultat în România, iar unul românesc poate fi ascultat în Australia.
În momentul în care utilizatorul își creează un cont, are ocazia să definească genurile muzicale care-i plac. Când streaming-ul începe, se aud numai piese care corespund genurilor muzicale definite de către utilizator. De asemenea, se pot defini și artiști favoriți sau melodii preferate.

Cele scrise mai sus demonstrează că trăim într-o eră digitală, ceea ce acum pare inedit mâine poate fi deja istorie, tehnologia avansează cu o viteză uluitoare si ne putem pune întrebarea până unde se va ajunge. Totul poate fi trecut prin filtrul multimedia,  presa scrisă, televiziunea și acum radioul. Multimedia a depășitgranițele unui calculator sau laptop, ajungând ca telefoanele mobile să fie capabile să genereze conținut multimedia.

Jurnalistul multimedia

Aşa cum o arată şi realitatea, meseria de jurnalist s-a schimbat aproape radical în ultimii ani. Atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al modului cum se practică această meserie. Noile tehnologii au facilitat apariţia unor modalităţi de a face un produs editorial în cele mai diverse moduri cu putinţă şi în cele mai atrăgătoare feluri pentru public. Dar ce impact au aceste schimbări majore asupra celor care practică această meserie? Răspunsul la această întrebare vom încerca să îl aflăm în rândurile următoare.

Despre impactul multimedia asupra jurnalismului am precizat în articolele anterioare. Dar cei care lucrează în acest domeniu se pot obişnui cu noile tehnologii? De multe ori s-a întâmplat ca unii oameni să îşi de-a demisia sau să fie demişi deoarece ,,nu sunt în pas cu vremurile”.  În alte cazuri, s-a încercat o soluţie de mijloc şi anume cei care nu pot să se adapteze să facă doar munca la care se pricep, iar alţii să ducă treaba la bun sfârşit. Acest plan a mers, în mare parte, până la criza financiară. Restructurările din instituţiile media au făcut ca să rămână doar cei ,,care sunt buni la toate.”

Din această situaţie putem desprinde o altă realitate. Lipsa de personal a făcut să dispară tot mai mult documentarea. Cu atât de multe posibilităţi de informare la îndemână, ştirile sunt tot mai slab calitativ. Calitatea are de suferit nu numai la capitolul informare, ci şi la cel al imaginilor. Tot mai multe televiziuni sau siteuri web suferă la acest nivel. Astfel, se încearcă acum varianta ca un angajat să fie atât reporter, cât şi cameraman.

Şi aici nu mă refer doar la televiziune, ci şi la mediul online, unde îţi trebuie şi cunoştinţe de editare text, sunet, video. Jurnalistul multimedia a devenit soluţia de avarie pentru unele publicaţii care nu îşi permit să plătească mai mulţi oameni. Cu toate acestea, dacă nu eşti în pas cu schimbările, este greu să îţi îndeplineşti cu succes toate atribuţiile de serviciu.