//
arhive

Jurnalism multimedia

This category contains 30 posts

Televiziune online sau clasica?

In aceasta saptamana va voi prezenta  cele doua  tipuri de televiziune : cea clasica si cea online.

ISTORIC

Fenomenul  numit televiziune a fost prezent in peisajul roman inca de la inceputurile sale pe plan mondial. Ea reuseste sa se dezvolte si sa se impuna in fata altor medii de informare cum ar fi presa scrisa sau radio.

Romania a fost inaugurata televiziunea de stat denumita si Televiunea Romana in 31 decembrie 1956 iar primul canal privat de televiune a aparut in 1993, si se cheama Antena 1 si in 1994 a aparut canalul Tele 7 ABC.Exista si televiziuni generaliste cum ar fi: Antena 1, Pro TV, National TV dar si programe de nisa / stiri:Antena 3, Realitatea TV, N24 dar si canale dedicate femeilor cum ar fi: Acasa TV, Euforia tv,sportive Telesport, Sport.ro, GSP TV dar si  canale de muzica, MTV Romania, Kiss TV, etc.

Televiziunea clasica sa extins foarte mult si are canale TV pentru toata lumea ,pentru toate gusturile si  pentru toate generatiile si este in continua avansare pentru ca se simt amenintate de acest nou fenomen numit televiune online.

Pentru a avea acest la aceste canale TV nu trebuie decat sa platim un abonament TV si avem o multitudine de canale pe care le putem viziona oricand si la orice ora fara limite.Televiziunea clasica e usor de accesat si toata lumea o are implementata. Ea cea mai comoda oportunitate  de a viziona un film, un documentar orice pentru ca nu necesita decat un televizor si un abonament la o firma de cablu.

Primele canale TV  care produc continut exclusiv online di  Romania se numara: Happy Fish.ro, Sanatate TV, Arena TV, Feminism.ro, Show Time TV si Business TV.Si mai apoi toate televiziune din tara ofera si continut online.

Televiziunea online  este un mod simplu, accesibil si la “moda”care ne ajuta sa avem acces la un canal TV fara a avea un televizior sau un abonament la o fima de cablu TV. Ea se poate accesa doar cu ajutorul internetului si a unui calculator.Internetul a luat o foarte mare amploare si s-a extins foarte mult incat acapareaza toata lumea si depinde de acest fenomen numit”INTERNET”. Odata cu evolutia acestui fenomen , au evoluat si oamenii si au devenit : open mind” la tehnologie si la inovatie. Unul din avantajele televiziunii online este faptul ca am scapat de publicitatile interminabile.

DEZAVANTAJELE TELEVIUNII ONLINE

Unul din dezavantaje este faptul ca daca nu avem un internet de mare viteza, canalul nostru tv preferat nu se incarca si nu mai putem viziona nimic. Un alt dezavantaj este faptul ca nu intotdeauna  gasim pe online ceea ce un canal TV ofera. Si cel mai important din punctul meu de vedere este faptul ca la TV Online nu avem ecranul mare ca  la un televizor pentru ca plasma unui calculator nu se compara niciodata cu un televizor.La televizor stai comod in pat , fotoliu sau canapea si vizionezi canalult tau preferat, pe cand la TV online trebuie sa stai pe un scaun , incordat in fata unui monitor de calculator.

Dupa ce am trecut in revista cele doua tipuri de televiziune, as dori sa imi spuneti: Carora  din cele doua forme de televiune sunteti prieteni fideli.Televiziune online sau clasica?

 

Bobocii jurnalismului multimedia – o altă perspectivă

S-a discutat în acestă secțiune despre impactul noilor tehnologii asupra jurnalismului, despre avantajele jurnalismului multimedia ș.a.m.d. Eu doresc să îmi aplec atenția asupra celui care de abia își ridică coatele de pe băncile din amfiteatre. Asupra celui care urmează să își tragă “haina lunga” de jurnalist peste umeri, să iasă în lume, având în permanență grijă de prestația și de păstrarea liniei firești a conduitei morale.

Câți dintre ei sunt obisnuiți să lucreze sub presiune, asta în mod sigur, n-avem de unde să o știm, dar din câte am observat, mulți văd jurnalismul online, opțiunea perfectă pentru ei. Această formă de jurnalism reprezintă pentru o parte considerabila dintre acestia, doar un domeniu în care informația este răspândită rapid și “fără prea mare efort” (implicit de gândire).

Sunt de părere că nu oricine poate face jurnalism multimedia. Acesta nicidecum nu înseamnă numai text, imagine și sunet. Un tânăr jurnalist nu trebuie să se lase purtat de simplitudinea care înfășoară uneori acest domeniu. Indiferent de forma în care se produce sau suportul pe care distribui informația, activitatea oricărui jurnalist nu trebui să se îndepărteze de principiile generale de corectitudine ale acestei meserii și anume: obiectivitate, echilibru, imparțialitate. Din momentul în care unul dintre aceste elemente este realmente șters din “agenda” jurnalistului, se înregistrează în acest câmp – dâmburi care încurajează stilurile inexpresive, absența perspectivei obiective, alterarea și denaturarea realității.

Jurnalismul multimedia cere un stil energic și alert, un bun spirit de observație, un bagaj greu de cunoștințe și o bună metodă de alegere a informațiilor relevante, valabile, pentru a oferi consumatorului media online, un produs de calitate. Rapiditatea cu care informațiile sunt făcute publice, fie sunt actualizate, cere din partea jurnalistului să afișeze în permanență un simț treaz al calităților precizate mai sus. / Daniela Asaftei

Televiziunea pe online, jurnalism multimedia sau ce?

Daca tot vorbim de multimedia,  consider ca ar trebui sa abordam si problema televiziuni  pe online.

Televiziunea pe internet reprezinta  o modalitate de a viziona emisiunile preferate atunci cand nu ai un televizor la indemana dar ai o conexiune buna la internet. Posturi tv precum Antena1,  Antena3 sau RealitateaTV, emit live si pe internet.

Internetul a devenit o sursa de dezvoltare pentru toate tipurile de media inclusiv, televiziune, sunt transime pe internet posturi tv  pe care le gasesti la anumiti furnizor doar la abonamente speciale cu preturi foarte mari. Exista insa avantaje si dejavantaje cum ar fi:

Avantaje

– Platesti doar accesul la internet si abonamentul la un site care iti ofera posibilitatea sa vizionezi cat mai multe posturi, la o calitate buna dar la un pret mai mic;

– Un  alt avantaj ar fi ca iti poti sa iti alegi site-ul dintr-o multitudine, cu grilele de programe dorite, si nu numai cu cele de baza oferite de cei de la serviciile de televiziune prin cablu sau satelit, care au o grila standard cu cateva posturi, iar daca doresti ceva optional trebuie sa platesti dublu;

– Ce este foarte bine de stiut ca exista posturi si site-uri care pot fi vizionate si cu ajutorul telefoanelor inteligente;

– Un alt avantaj il reprezinta faptul ca exista si foarte multe site-uri gratuite, dar poate fi si un dezavantaj in acelasi timp, deoarece de cele mai multe ori site-uri de acest timp  au o transimisie foarte slaba;

– Un exemplu de site care ofera televiziune online cu transimisi de calitate este iromtv, care pentru sase dolari pe luna iti da posibilitatea sa vizionezi postul dorit.

Dezavantaje

– Exista posturi tv romanesti care pe online nu isi transmit toata grila de programe ci doar anumite emisiuni sau programe de stiri, astfel transmisiunea nu este una in timp real;

– Un alt dezavantaj il reprezinta faptul ca uneori datorita numarului de utilizatori site-urile de acest tip se incarca greu, cea ce face dificila vizionarea programelor dorite.

Pentru un student, care locuieste intr-o camera de camin, astfel de site-uri, care ofera televiziune pe online reprezinta un beneficiu, putand urmari posturile dorite si in lipsa unui televizor.

Cu toate ca televiziunea pe online incerca sa castige teren, vor exista  intotdeauna oameni care  vor prefera sa stea pe o canapea in fata unui televizor cu ecran plat si sistem de sunet performant decat in fata unui calculator sau laptop.

Poveştile multimedia. Siteurile multimedia

Sintagma cum că o imagine face mai mult decâto mie de cuvinte deja este istorie. Acum combinaţia de text, sunet , imagine alcătuieşte adevărate poveşti cu doar câteva dintre elementele amintite. Dar şi acestea dacă nu se completează şi sunt redundante, atunci ,,story-ul”, aşa cum îl numesc englezii, se ,,dărâmă” puţin câte puţin, iar cititorul/ ascultătorul/privitorul îşi dă seama că ceva parcă se repetă. Dar să trecem şi la lucruri concrete şi să arătăm cum se prezintă astfel de poveşti multimedia.

Touching Hearts thumbnail Touching Hearts  360 degrees thumbnail 360 Degrees.org
Heroes project thumbnail Heroes Race in America thumbnail
Race in America

Dar cum într-un mic articol pe un site web nu se poate spune totul sau audienţa nu are în spate bagajul de cunoştinţe necesar pentru a înţelege care e istoria acelei poveşti, linkurile pot fi ,,întoarcerea paginii” către informaţiile necesare.

Dar nu toate siteurile de ştiri pot conţine poveşti ale unor evenimente sau ale unor oameni. Poate vă gândiţi că paginile web ale unor instituţii media cantonate pe ştiri sunt adeptele unui astfel de concept. Ei bine, nu! Aceste exemple sunt siteuri multimedia. Aşa cum o spune şi numele, ele conţin  text, sunet, imagine, dar sunt liniare. De altfel, liniaritatea este specifică genurilor jurnalistice obiective.

IMPACTUL EVOLUTIEI TEHNOLOGICE ASUPRA JURNALISMULUI

O data cu dezvoltarea Internetului, a aparut o noua forma de jurnalism, cu caracteristici noi, incluzand accesul la informatia globala, abundenta stirilor, posibilitatea realizarii de reportaje instantanee, o mai mare interactivitate si facilitati multimedia. Din multe puncte de vedere aceasta forma de jurnalism are un potential urias, pentru ca poate provoca o crestere a audientei printre cei dezinteresati pana acum de presa „clasica”.

Pe de alta parte sunt multe amenintari la adresa celor mai apreciate valori si la standardele cele mai ridicate ale jurnalismului. Autenticitatea continutului, verificarea surselor, acuratetea si adevarul pot deveni suspecte avand in vedere ca in ziua de azi oricine are un computer si un modem poate deveni un editor international sau national.

Noua mass media transforma jurnalismul din patru puncte de vedere:

1. continutul stirilor este profund schimbat datorita aparitiei noii tehnologii media;

2. modul in care jurnalistii lucreaza in era digitala este diferit;

3. structura redactiilor si industria stirilor merg, de asemenea, catre o transformare fundamentala;

4. noua media aduce o noua configuratie in ceea ce priveste relatiile intre redactiile de stiri si in interiorul acestora, jurnalisti si marele public, incluzand aici audienta, surse, concurenta, vanzatori de publicitate si guverne.

In vechea lume a mediei analogice o stire care era publicata intr-un ziar sau spusa intr-un buletin de stiri de seara era actualizata abia a doua zi. Astazi, stirile sunt intr-o continua schimbare, actualizarea se face permanent.

Acum, la inceputul anului 2011, jurnalismul online ramane inca, un mediu complementar ziarelor, radioului si televiziunii. Revolutia mediatica pe care o promitea Internetul, prin posibilitatea de a ingloba toate celelalte trei media, se desfasoara lent. Convergenta mediilor cu care Internetul ameninta e un proces de durata si poate fi intalnit deocamdata doar in manifestari partiale (ex. clipuri audio-video pe unele siteuri de stiri).Structura industriei media este, deasemenea, in schimbare.

Competitia apare din mai multe parti si furnizorii de stiri nu mai sunt doar ziarele, revistele si televiziunile traditionale, pentru ca Internetul permite accesul cu costuri reduse oricui are ceva de comunicat (in special companiilor, fundatiilor non-profit, institutiilor guvenamentale ale caror voci pana acum erau filtrate de marile companii media). Furnizorii traditionali de informatii in general serveau o comunitate bine definita din punct de vedere geografic. Ziarele locale si posturile de televiziune locale acopereau ,,piata” orasului sau regiunii respective.

Internetul este foarte important in viata unui  jurnalist,este o modalitate mult mai simpla de a se informa sau de  a mentine relatii cu alti jurnalisti straini despre un anumit subiect si pe deasupra este o forma mult mai usoara de “a fura meserie”.Petronela Craescu.

http://www.scrigroup.com/diverse/jurnalism/IMPACTUL-EVOLUTIEI-TEHNOLOGICE24996.php

 

Nu online-ul este moartea presei scrise

Anul 2010 a fost un an dezastros pentru publicatiile româneștii multe din ele dispărând de la chioșcuri fără un prezviz, pare sumbru dar așa s-a întămplat. Au dispărut numeroase titluri de reviste și ziare, iar prin standuri a început să bată vântul dacă vorbim de ziare de tip quality, însă bine că au râmas rânduri întregi de Click, Cancan și Libertatea dar și spațiu de expunere pentru cărțiile de la Adevărul sau Jurnalul Național.

Ziare Românești precum Cotidianul, Ziua, Gardianul și-au închis redacțiile dar și reviste precum Maxim sau Men’Health.  Altele s-au reorganizat şi au optat pentru diverse formule  economice mai practice,  cum a fi  Story  care apare la două săptămîni.

Să amintim şi de presa locală, unde situaţia era dramatică încă dinaintea crizei. Cel mai important eveniment a avut loc la jumătatea lui 2009, cînd PubliMedia a anunţat închiderea a şase ziare locale, între care Clujeanul şi Ieşeanul. Acestea urmau să-şi continue apariţia doar în mediul on-line ca prelungiri ale cotidianului Gândul.info. ceea ce s-a și întămplat

Ce soluții au găsit ei

             O parte din publicaţii s-au salvat în ultimul moment, exact cum se salvează niște naufragiații, au sărit din barcă înainte să se scufunde, găsind soluţii de urgenţă. Unele au fndute către oamenii cu putere financiară capabili să le susțină, altele acum fac parte din mari trusturi de presă. Un exemplu atipic a fost cotidianul,  Ziua, care,  rămasă fără ediţia print, se confrunta cu o situaţie interesantă. O parte importantă a redacţiei a înfiinţat un site separat de cel oficial şi a continuă prin acest canal munca jurnalistică. Echipa de aici acuză managementul ziarului de închiderea publicaţiei şi afirmă că au existat alte interese decît cele de salvare a ediţiei print. Putem urmări  încontinuare activitatea jurnalistică a redacţiei desprinse din vechiul proiect pe Ziuaveche.

 Si ce au făcut. 

O soluţie universală  nu există pentru a optimiza şi a obţine profit din site-ul unei publicaţii, eventual rămase doar pe Internet. Totuşi, ideea fundamentală este că extremele, pe bani sau complet gratuit, sînt falimentare. Un mix inteligent între informaţiile oferite gratuit, părţi din texte mari publicate „la liber“, precum şi selecţii oferite gratuit din conţinutul multimedia, video şi text, poate fi soluţia cîştigătoare. Cititorii vor intra şi pentru partea gratuită şi pot interacţiona cu reclamele și cu articole ”pe banii”. Cel mai important, conţinutul parţial gratuit poate constitui o momeală excelent pentru a vedea, citi integral materialul, prin urmare, utilizatorul va fi tentat să se aboneze.

Acum, trebuie corectată o deprindere plăcută a românului care zice că tot ce este pe internet este gratuit. Accesul la Internet costă, dar la fel costă şi munca oamenilor care scriu, care realizează opere în sens larg şi care trebuie remuneraţi pentru activitatea lor

Acest articol arată foarte clar că întreaga vină nu o poartă internetul pentru dispariția ziarelor și că uneori el a oferit soluțiile cele mai rapide. Multe din cotidiene nu le mai găsim în variantă print dar le putem citit în continuare pe online. Nu internetul trebuie blamat pentu eșecul unor publicații, ci poate mai sunt și alții care au contribuit serios la treaba aceasta.

Impactul noilor tehnologii asupra presei locale

Tehnologia te ridică sau te coboară. Această afirmaţie este valabilă şi în cazul jurnalismului. De multe ori s-a întâmplat ca ziare de succes să nu facă faţă acestei ere digitale şi să dispară de pe piaţa media, chiar dacă erau cotate ca fiind printre cele cu un mare succes. Situaţii de acest gen sau întâmplat şi în cazul publicaţiilor naţionale. Dar în cazul presei regionale sau locale, care a fost efectul? Au fost ,,în pas cu moda” sau au intrat în anonimat? Răspunsul la aceste întrebări îl putem afla prin o analiză a pieţei.

Să dăm timpul cu 10 ani înapoi, când ziarele, radiourile sau posturile de televiziune nu aveau adresă web. Erau cunoscute pe plan local şi astfel nu exista şansa să le crească audienţa. Astăzi, au avantajul internetului şi au devnit chiar surse importante pentru publicaţiile naţionale şi internaţionale. Deci, nu numai că s-au făcut cunoscute, dar mesajul transmis a căpătat o mai mare importanţă prin prisma faptului că ajunge la mult mai mulţi cititori, privitori, ascultători. Presa locală a devenit una dintre cele mai importante surse de informare şi documentare. Prin aceasta, au apărut unele colaborări dintre publicaţii şi totul s-a transformat într-un lanţ care vine în sprijinul publicului.

Nu doar precizia şi prezenţa la faţa locului la unele evenimente au făcut ca publicaţiile locale să se dezvolte. Conţinutul media pe pe siteurile proprii sunt considerate de marile trusturi ca fiind ,,o mină de aur”. Şi astfel, adresele web le-au dat un imbold uriaş micilor instituţii media. Dar şi aici există un dezavantaj, cu predilecţie în cazul ziarelor. Cât din informaţiile de pe print ar trebui să se regăsească şi pe site? Presa scrisă se află într-o dilemă: să adopte tendinţa de a pune accent mai mult pe online sau primordial să fie hârtia. Este greu de găsit o soluţie de mijloc, dar dacă astăzi nu exişti şi pe internet, nu te poţi face cunoscut îndeajuns.

Feed-ul RSS o noua tehnologie?

In aceasta saptamana am decis sa va vorbesc despre feed-uri pentru ca sunt persoane care nu stiu ce este un feed cum se utilizeaza si la ce foloseste.Trebuie sa va recunosc ca nici eu nu stiam despre feed-ul RSS,pana saptamana trecuta cand in cursul unui laborator de tehnici mediatice am aflat cate ceva si mi s-a parut interesant , si vreau sa va vorbesc si voua despre feed-ul RSS.Cred ca vom invata impreuna despre aceasta noua tehnologie.
In primul rand va voi oferi informatii de baza despre feed-ul RSS, care pot parea complicate la inceput dar nu sunt.Cand le punem in practica e usor.Eu m-am simtit in impostaza unui copil care primeste o jucarie noua si e incantat de ea.Rss este o familie de formate de fluxuri web, specificate in HML si folosite pentru Web Syndication. Feed-ul RSS- Really Simple Syndication(RSS 2.0), Rich Site Summary(RSS 0.9 1, RSS.1.0)RDF Site Summary(RSS 0.9 si 1.0).
RSS ofera informatii sub forma unui fisier HML numit feed RSS, web feed, stream RSS sau canal RSS.Feed-urile web permit cititorilor fideli anumitor pagini, sau doar interesati de acele pagini, sa fie informati la actualizarea continutului de pe aceste pagini web, prin folosirea unui soft special numit, aggregator.
In paginile web, feed-urile web(RSS sau Atom) sunt de obicei legate de cuvantul “subscibe” sau subcrie, un patrat portocaliu sau de literele XML sau RSS.Un program cunoscut sub numele de “feedreader” poate sa verifice o lista de surse de stiri in numele utilizatorului si sa afiseze stirile pe care le gaseste.Anumite site-uri permit utilizatorului sa aleaga intre feed-uri formatate RSS sau formatate Atom.
Feed-urile permit livrarea de continut aproape instant.Acest continut poate fi sub forma unui text. poze film sau al unui blog.De exemplu daca vrem sa postam ceva nou, un post pe un blog, vom primi in programul de folosire pentru citirea feed-urilor un rezumat sau chiar textul intreg . La fel ni se intampla si in cazul site-urilor de stiri, cand apare un articol nou noi il primim in reader.
Site-urile care exporta feed-uri le recunoastem usor pentru ca in browserele de internet moderne exista o iconita in adress bar, la afisarea fiecarui site care exporta continut sub forma de feed, exemple sunt: Internet Explorer, firefox, opera etc.
Poate va intrebati cum citim feed-urile .Simplu, cu o aplicatie instalalta pe calculatorul nostru (Feedreader) sau una web(Google Reader,Netvibes, Bloglines), copiem linkul feed-ului in aplicatie si ea ne da continutul nou de pe site. Un alt lucru nou pentru mine a fost linkul pentru reader, care se ghideaza dupa un principiu usor si foarte des folosit: copy- paste..(copiem linkul din spatele iconitelor de feed si il adaugam in reader-ul preferat.
Chiar daca par informatii grele, va spun din propria experienta ca punand in aplicare e mult mai usor decat paresi e mult mai folositor noua pentru ca ne faciliteaza munca si statul in calta computerului in mod inutil.(sursa http://ro wikipedia.org/wiki/RSS) wikipedia

Am un creion și o tastatură . . . sunt jurnalist???

Indiferent de modul și tipul de informații transmise orice publicație media are drept obiectiv: captivarea auditoriului. Cu aceeași motivație strânsă între degete, multe ziare au alunecat și spre online, formându-și varianta virtuală. Cu ajutorul elementelor multimedia, se poate proba mult mai ușor, dacă ochiul jurnalistului a surprins elementele relevante și dacă textul alăturat respectă  principiile generale de corectitudine și probitate jurnalistică. De exemplu, prin sunet și imagine jurnalistul demonstrează veridicitatea unui subiect, și tot prin sunet și imagine consumatorul media online verifică și se convinge de calitatea produsul media primit. Totuși, în ciuda faptului că ne putem folosi de toate aceste atuuri, ordinea în care găsim lucrurile așezate, nu este firească și nici corectă. Până să ajungem să ne folosim de avantajele din mediul online, ne împiedicăm de niste noduri jurnalistice neinspirate, ceea ce ne confirmă că problema constă în modul în care concept/înteleg unii jurnaliști să își facă meseria.

Înainte de a sări în “marsupiul” tehnologiei, ar fi trebuit să se bată (mai mult) pasul pe jos, să se impună niște limite deontologice, pentru a evita acele derapaje jurnalistice destul de frecvente (dacă avem în vizor presa tabloidă). Jurnalismul multimedia este înfășurat într-o “stofă virtuală”, a cărei calitate poate fi verificată (consumatorii), dar care nu este scutită de acele scame mărunte și de-a dreptul enervante, apărute în lipsa unei elementare deontologii jurnalistice.

Dacă tot am făcut referire mai sus la presa tabloidă, ar fi corect să explic de ce. Varianta online a acestor publicații promovează același conținut pe care ni-l servește și print-ul: atenția este îndreptată în special spre celebrități și știri senzaționale(de obicei rateurile personale ale celebrităților). Nimic greșit până acum. Nu ne referim la conținut, ci mai degrabă la modul în care jurnaliștii aleg să își modeleze propriu articol. Aceștia nu caută rafinamentul verbal și este tot mai evidentă intenția acestora de a găsi greșeli criticabile cu ușurință în orice subiect preluat/tratat.

Mijloacele utilizate de presa tabloidă de la noi și cea străină, diferă antagonic, astfel diferența de calitate este evidentă. Englezii spre exemplu, rămîn loiali unei realități exprimate dintr-o perspectivă cât mai imparțială și rămân în granițele eleganței stilistice, prin seriozitate. Metodă străină nouă. Comportamente grave și lipsite de decență întâlnim și în presa quality. Rezultă de aici, că nu este vorba de domeniul din care extragem informația, ci de ceea ce precizam mai sus: modul în care unii jurnaliști concept să își facă meseria.

Completez cu un citat “Jurnalismul este literatură la repezeală” (Matthew Arnold) astfel  jurnalistii care și-au părăsit ocupațiile literare, ar fi bine să le reia, pentru că, consumatorul de media online, trece informația primită prin mai multe filtre de gândire și are, ce-i drept, mai multe izvoare de unde poate servi informația. Dacă nu-i oferi întregul meniu informațional, el te poate părăsi pentru un platou de perspective, mai complet. Dacă uniforma produsului tău este prea mică, și deloc atrăgătoare, cititorul te lasă să exiști în spațiul tău virtual, dar te ignoră și în final te uită. / Daniela Asaftei

Este loc de mai bine

Am sa încep acest text cu un citat din “O scrisoare pierduta” a cunoscutului autor Ion Luca Caragiale spusă de onorabilul Farfuridi: “Ori  să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc ! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele…esenţiale”. De ce am pus acest citat, simplu, pentru că într-o masură mai mică sau mai mare aşa se comporta la noi mass media în general.  Se doreşte o schimbare, dar nu se ştie în mod clar unde, de ce şi cu ce costuri.

Ştiim cu toţi că a fi jurnalist în media online nu este chiar aşa de simplu, însa acest tip de media, cel putin in Romania nu este facut de profesionişti. De ce se întampla aşa deoarce se consideră că nicio şcoala nu te poate forma mai bine ca munca de pe teren, sunt de acord, însă uneori este necesar de mult mai mult, cum ar fi:

1.   Este nevoie de un training cu jurnaliştii din redacţie şi angajarea de jurnalişti specializaţi pe jurnalismul online. Se ştie faptul că nu se scrie la fel pentru ecran şi pentru hîrtie. Conţinutul pe ecran nu este perceput la fel, nu este consumat în acelaşi mod, obiceiurile de lectură se schimbă .Se cere oameni care să scrie în aşa fel încît să nu plictisească cititorul, să-l ţină lipit de ecranul calculatorului.

2. Conţinut multimedia,  online-ul cere şi altceva decît text.  Nu poti cere de la aceiaşi oameni să facă toată treaba atât pe print cât şi pe online, este nevoie de oameni pregatiti care ştiu cum se face  o galerie foto, un clip video, un montaj audio, altfel  riscul cel mai mare este să râmăi fară cititori.

3. Un alt lucru de care trebuie să se ţină cont este  viteza,  dacă evenimentul se întîmplă acum,  în 30 de minute ar trebui să existe măcar un text şi o galerie foto, realizat la locul faptei, pe laptopul cu acces wireless la Internet, nu în redacţie, după ce reporterul a traversat oraşul în aproape o oră şi jumătate.

4. Iar în cele din urma contează şi  reţelele sociale care au devenit un mijloc foarte rapid de a raspandi informaţia. Nu mai este de ajuns site-ul, trebuie să fii acolo unde e şi publicul tău. Şi o parte din el este  pe Facebook, o parte este  în Second Life,  iar o parte este pe Twitter. Mergi acolo, oferă-le conţinut care să-i atragă .

Avantajul Internet este că nu trebuie să explici în text rezultatele unei statistici, ci poţi face  o animaţie care să atragă cititorul. Nu mai scrii de pe canapea sau din birou, ci  mergi la locul evenimentului, avînd agăţat de gît cel puţin un aparat foto şi cărînd în geantă un laptop.

Clubul Român de Presă şi Asociaţia Patronală a Editorilor Locali, arată că cele mai multe redacţii din România nu au organizat pînă în prezent cursuri pentru jurnalism online şi 71% dintre ele nu au trimis angajaţi la cursuri de acest tip. Doar 22% dintre manageri spun că ar fi dispuşi să plătească taxa integrală pentru astfel de cursuri