//
arhive

Relaţii publice online

This category contains 34 posts

Internetul si relatiile publice

      e-PR nu reprezintă ceva magic. In multe privinte nici nu difera de relatiile publice traditionale. Se ocupa tot de comunicarea mesajului unei organizatii catre publicurile ei cheie. Nu inseamna insa ca o face exact in acelasi fel.

Pentru a distribui mesajul, relatiile publice traditionale folosesc in general radioul, presa scrisa si televiziunea. Relatiile publice online folosesc cu precadere Internetul ca mijloc de distribuire a mesajului. Instrumentele utilizate sunt in multe cazuri similare instrumentelor offline, dar adaptate publicului/publicurilor tinta de pe Internet. Astfel, clasicul comunicat de presa este mai scurt, devenind un document-text distribuit prin intermediul e-mail-ului, putand fi colorat, subliniat, etc. Dosarele de presa pot fi trimise ca documente.pdf atasate unui e-mail sau pot fi pur si simpu publicate pe pagina web a organizatiei.

Este evident ca specialistii in relatii publice vor utiliza in mod echilibrat vechile si noile media, in functie de obiectiele pe care si le propun si de mijloacele (financiare, tehnice, de competenta, etc.) pe care le au la dispozitie.

Relatiile publice au ca obiectiv primordial transmiterea de informatii pentru a facilita comunicarea si intelegerea reciproca dintre diverse institutii si diverse tipuri de public. Explozia tehnicilor, fenomen care a cunoscut o accelerare spectaculoasa in ultimele decenii, creeaza oportunitati noi specialistilor in relatii publice.Tehnicile moderne de comunicare permit atingerea unor categorii de public din ce in ce mai mari si intr-un mod din ce in ce mai rapid.

In acelasi timp, noile tehnologii de comunicare aduc, pe langa numeroasele lor avantaje, si provocari neasteptate, tocmai de aceea pregatirea mesajelor pentru online ar trebui sa implice o munca de creatie mult mai elaborata si mai aplicata decat pentru media traditionale.

Advertisements

Cum influențrază tehnologia PR-ul

De la Twitter la mash-up media, noile tehnologii au implicaţii majore pentru relaţiile publice. Indiferent de forma în care apar (bloguri, podcasturi sau videoclipuri pe Youtube), Internetul şi reteaua World Wide Web au transformat modurile în care publicurile au acces la informaţie. Rolul tradiţional al gatekeeperilor mediatici este în continuă schimbare. Mai mult decât atât, un spectru larg de tehnologii, de la sateliţi, până la telefoane mobile şi video-comunicate de presă au devenit instrumente standard care continuă să influenţeze practicile şi politicile de relaţii publice.

Impactul şi implicaţiile acestor tehnologii în sfera relaţiilor publice sunt analizate în patru mari secţiuni. În primul rând se va analiza impactul tehnologiei asupra modului în care practicienii de relaţii publice îşi practică meseria. În al doilea rând se vor examina implicaţiile tehnologiei asupra conţinutului şi mesajelor dezvoltate şi transmise prin intermediul practicilor de relaţii publice. În al treilea rând, vor fi evaluate implicaţiile tehnologiei asupra structurii organizaţionale, a culturii şi a managementului. Nu în ultimul rând va fi analizat impactul tehnologiei asupra relaţiilor dintre organizaţii şi publicurile lor
Nota bene! Chiar dacă pentru organizarea acestei analize s-a folosit o schemă în patru părţi, aceste patru teme nu se exclud reciproc. De fapt, multe dintre tehnologiile evaluate aici au implicaţii în două sau mai multe dintre acele arii. Mai mult decât atât, majoritatea lucrărilor de cercetare despre tehnologie nu specifică implicaţiile acestor media noi în relaţii publice. Prin urmare, în acest articol a fost necesară elaborarea unei scheme conceptuale care să evidenţieze implicaţiile posibile pentru relaţiile publice.

De asemenea, acest articol priveşte domeniul relaţiilor publice dintr-o perspectivă mai largă, incluzând mai mult decât simplul segment al relaţiilor cu media. Deşi multe dintre tehnologiile analizate aici sunt legate în principiu de zona relaţiilor cu media, consecinţele noilor media se extind pe o sferă mult mai mare, până la relaţiile dintre organizaţie şi publicurile sale şi chiar până la utilizarea strategică a tehnologiilor digitale în cadrul acestor relaţii.

În funcţie de acest tip de analiză, sunt făcute o serie de recomandări pentru profesioniştii din domeniu şi se trasează o agendă a cercetărilor în scopul viitoarelor investigaţii asupra tehnologiilor şi impactului lor asupra profesiei de relaţii publice. Este oferită de asemenea şi o bibliografie.

Reţelele sociale

Reţelele sociale, precum MySpace, şi site-urile cu un conţinut video, precum YouTube, au de asemenea implicaţii supra relaţiilor publice. Din moment ce milioane de utilizatori îşi petrec din ce în ce mai mult timp utilizând astfel de site-uri, aceste medii online devin din ce în ce mai relevante pentru strategiile comunicaţionale ale organizaţiilor. Totuşi, modul în care se poate comunica pe astfel de site-uri, în condiţiile în care regulile sociale şi culturale sunt chiar mai puternice decât cele legale, rămâne o problemă. În acelaşi timp, consumatorii sunt imputerniciţi de tehnologiile digitale să-şi exprime opiniile mult mai puternic prin intermediul site-urilor sociale, inclusiv creându-şi şi postându-şi propriile videoclipuri sau comentând împortivă practicilor organizaţionale pe care le consideră incorecte. Pentru multe organizaţii devine o adevărată provocare să răspunda eficient unor astfel de atacuri. Transparenţa, reacţia imediată şi claritatea reprezintă elemente cheie în acest proces.

După cum indică acest raport, cercetarea ne poate dezvălui multe privind modul în care tehnologia influenţează practică relaţiilor publice. Cu toate acestea, mai sunt de făcut multe descoperiri în această privinţă. Urmează 10 întrebări sau probleme de studiat în contextul  relaţiilor publice şi al noilor tehnologii.

1.    Care sunt consecinţele neintenţionate ale tehnologiei asupra practicii de relaţii publice?
2.    Care sunt cele mai eficiente metode de a construi mesaje pentru noile media şi noul mediu digital?
3.    Care sunt cele mai importante considerente etice privind utilizarea noilor tehnologii în relaţiile publice?
4.    Cum poate fi creată o comunicare interactivă cu membrii publicurilor?
5.    Ce probleme teoretice apar pentru relaţiile publice în acest nou mediu al new media?
6.    Cum s-a schimbat echilibrul de putere între organizaţii şi publicurile lor în această nouă eră digitală?
7.    Cum pot sistemele computerizate să fie utilizate mai eficient pentru a urmări acoperirea în media şi opinia publică?
8.    Care sunt implicaţiile acestui mediu tehnologic în continuă schimbare pentru procesele de agenda setting?
9.    Care sunt implicaţiile mediilor din realitatea virtuală, precum Second Life, pentru relaţiile publice?
10.    Care sunt implicaţiile retelelor de socializare online pentru relaţiile publice?

John V. Pavlik: Professor, Department of Journalism and Media Studies, School of Communication, Information and Library Studies, Rutgers University (2002-present). Traducere şi adaptare: Adina Tudor, Forum for International Communications.

PR-ul online a câștigat lupta

Odată cu apariția noilor tehnologii de comunicare domeniul relaţiilor publice a cunoscut o serie de adaptări pentru a ţine pasul cu modernizarea din marketing și întreg domeniul de afaceri. Atitudinea profesioniștilor din PR s-a schimbat, agenţiile de PR s-au adaptat și și-au făcut departament/ divizie de online care cuprinde și social media. Este din ce în ce mai greu să faci campanie de PR în sensul de publicity, adică să obții expunere media gratuită. Acum orice campanie de PR nu poate ignora noile platforme online fără de care ar fi sortită eșecului. Succesul campaniei este direct proporțional cu interactivitatea, adică cu cȃt consumatorii sunt mai implicați în conținutul editorial cu atât este mai cunoscută.

Potrivit unui studiu american publicat de  prdaily.com, 83% dintre companiile B2B sunt active pe social media, iar 54% intenţionează să-și mărească bugetul alocat pentru social media în acest an. Companiile folosesc mai multe canale online simultan, dar cele mai cunoscute sunt:

  •   Twitter – 85%
  •   Facebook – 74%
  •   LinkedIn – 72%
  •   Youtube – 69%
  •   Corporate blogs 60%

Pentru mediul online românesc nu sunt astfel de statistici, dar specialiștii în domeniu declară ca în ultimii trei ani lucrurile s-au schimbat în mod semnificativ, în special datorită implicării blogerilor în campaniile de PR.

Noile tehnologii influențează modul în care profesioniștii își desfașoară munca. Dacă înainte comunicatele de presa erau tipărite și transmise prin poștă sau fax, astăzi ele sunt scrise direct pe computer și trimise prin email. Video-comunicatele de presă sunt  transmise digital prin satelit sau pe Internet. Sondajele de opinie se fac prin intermediul www. Fotografiile și filmele sunt produse și transmise digital. Apoi practicienii şi-au adaptat și metodele clasice. Unele dintre aceste adaptări au fost de ordin strategic şi au fost făcute premeditat pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea diferitelor tactici sau tehnici. Însă alteori, schimbările au fost poate subtile şi neintenţionate, putând chiar influenţa practicile în mod negativ.

Inovaţiile aduse de Internet au implicaţii profunde asupra conţinutului şi mesajelor dezvoltate şi utilizate în relaţiile publice. Blogurile, podcast-ul, site-urile Web sunt vehicule de distribuire a mesajelor către o mulţime de publicuri. Utilizarea excesivă a fişierelor audio şi video – podcast, vodcast – reprezintă una dintre tendinţele actuale. Mai mult decât atât, aceste media pot chiar influenţa caracterisiticile mesajelor. Mesajele text difuzate prin intermediul telefoanelor mobile au devenit un mijloc foarte eficient de a atinge alte categotii de grupuri ţintă, în special tinerii. Datorită specificităţii acestui mediu de comunicare, mesajele trebuie să se încadreze în anumiţi parametri stricţi, printre care se numără utilizarea doar a textului, mesaje scurte şi de multe ori chiar reducerea la. Şi comunicatele de presă trebuie să fie adaptate formatelor pentru telefoanele mobile şi alte media de acest tip. Introducerea link-urilor într-un mesaj este importantă, pentru că le permite consumatorilor să reacţioneze imediat dacă mesajul i-a interesat. Media interactive, inclusiv jocurile online, devin instrumente din ce în ce mai importante pentru relaţiile publice, pentru că jocurile sponsorizate sunt adesea utilizate pentru a atinge în special publicurile tinere.

Începând cu  Twitter  si terminând cu mash-up media, toate acestea au devenit instrumente standard care continuă să influenţeze practicile şi politicile de relaţii publice.

Relaţia “virtuală” dintre organizații şi publicurile sale

Cred că întrebarea de pe buzele tuturor, chiar şi celor din domeniu, este dacă PR-ul desfăşurat pe Internet este întradevăr mai eficient decât PR-ul desfăşurat în mediul tradiţional. Despre avantajele şi dezavantajele acestui mediu virtual ştie toată lumea, însă nici cei pro şi nici contra nu par să facă nimic pentru a-şi susţine cauza. Pentru o acţiune de succes, cel mai important lucru este reprezentat de relaţia dintre organizaţie şi publicurile sale iar impactul mediului virtual asupra acestei relaţii este foarte mare. Există multe exemple de tehnologii care s-au dezvoltat de-a lungul timpului şi care acum au influenţă asupra relaţiilor publice: Citizen-media, Google Trends and Alerts, MySpace, YouTube, Google Earth, Natural language Processing/Artificial Intelligence, etc. Consider că având în vedere faptul că vorbeam despre importanţa menţinerii relaţiei dintre publicuri şi organizaţii, adaptarea la noua tehnologie este una firească. Publicurile încep să cunoască din ce în ce mai bine Internetul, să îl utilizeze, relaţiile publice trebuie să evolueze odată cu ele. Astfel, specialiştii în domeniu pot utiliza ca o sursă foarte importantă resursele oferite chiar de publicuri care în general deţin adrese de email, bloguri, site-uri, podcast-uri şi care menţin în acelaşi timp legătura şi cu media tradiţionale. Monitorizarea permanentă a acestor resurse este una esenţială în conceperea unei campanii online.

Dincolo de interactivitatea oferită de Internet şi dincolo de reţelele de socializare consider că acest mediu online poate fi şi unul distructiv. Deşi la o primă vedere pare foarte complicat de a găsi dezavantaje în utilizarea Internetului în folosul relaţiilor publice, lucrurile stau ceva mai complicat. Cred că în primul rând este vorba despre intimitate. Una din problemele noilor tehnologii este dată de securitate în această eră digitală în care trăim. Foarte multe organizaţii se plâng de această problemă de vreme ce această dezvoltare permite să descoperi, să găseşti anumiţi indivizi şi să descoperi date despre ei, date care practic ţin de intimitate. Acest lucru poate afecta foarte mult o organizaţie. Un exemplu în acest sens este tehnologia RFID (Radio Frequency Identification), folosită într-o serie variată de domenii şi pot descoperi informaţii private. O   altă aplicaţie care poate determina aceeaşi problemă este Google Earth-ul care permite utilizatorilor să călătorească în orice zonă de pe Glob, însă puţini cetăţeni realizează faptul că oricine le poate vizualiza casa cu foarte mare uşurinţă. Acestea sunt doar câteva dintre problemele create de era diigitală, probleme de care se poate folosi oricine, inclusiv utilizatorii de relaţii publice.

PR tradiţional vs. PR online

Relaţiile publice online nu sunt, nici mai mult nici mai puţin decât o traducere a relaţiilor publice tradiţionale la lumea de pe Internet.  Aşa cum menţionează şi James Grünig relaţiile publice sunt definite ca punctul de întâlnire a comunicării între o organizaţie şi publicul său.  Din acest motiv, relaţiile publice online ar putea fi definite ca punctul de întâlnire a comunicării între o organizaţie (companii, agenţii publice, etc) şi  cititorii săi online (utilizatorii reţelei). Astfel, Internetul ar trebui considerat ca un suport integrat firesc în planificarea strategică de comunicare a organizaţiilor. Însă această metodă nu se referă doar la comunicarea cu marea masă de consum şi cu potenţialii sau actualii clienţi ci şi cu o mai mare diversitate de publicuri: angajaţi, acţionari, parteneri, canale, analişti, investitori, furnizori, administratori publici (Public Affairs and lobby), organizaţii non-profit (angajament social politic), comunitatea geografică, mass-media (online şi offline), etc.

                                                                                

Această disciplină se dezvoltă în Statele Unite ale Americii încă de acum câţiva ani.  Cu toate acestea, în unele părţi ale lumii, ca America Latină, dezvoltarea este foarte lentă.  Una dintre cele câteva tactici care se aplică sunt birourile de presă online, care sunt încă foarte departe de calitatea nivelului atins în alte țări, precum SUA sau Germania. Deşi se mai organizează câte un eveniment online, acesta este realizat cu mari dificultăţi, ceea ce înseamnă că tehnologia încă reprezintă un factor de limitare important.  În ceea ce privește aspectele financiare, unele societăţi cotate la bursă oferă  informaţii prea puţin interactive despre activităţile pe care le desfăşoară.

Efectul implicarii in PR asupra buzunarului

De-a lungul timpului, activitatea de PR a fost asociata listei de job-uri in care un birou este indispensabil. Schimbarea s-a produs recent in sensul ca, gratie tehnologiei, practicienii PR pot lucra de oriunde, iar multi profesionisti fac asta. Folosind un telefon mobil performant, un laptop, ajutat de o conexiune wi-fi ad-hoc, “biroul” poate fi oriunde: acasa, intr-un aeroport, in masina, intr-un hotel, bar, samd. Mobilitatea specifica secolului 21 a redus costurile practicarii unui astfel de job pana la punctul in care toti banii necesari desfasurarii activitatii sunt cei care ii dam pe echipament. Un practician PR are astazi nevoie de o adresa de e-mail, un numar de telefon, si, poate, o casuta postala conventionala. Conturi pe Social Media cum ar fi LinkedIn, Twitter, Facebook reprezinta un avantaj.

Relatiile publice nu au fost niciodata, de fapt, foarte “scumpe” din punct de vedere al costurilor necesare pentru a pleca la drum cu o afacere. Partea buna a acestui aspect e ca practicienii, in special tinerii talentati, pot incepe munca fara sa aiba resurse financiare foarte mari. Partea mai putin buna e ca la fel de usor poate intra oricine in joc, nefiind nevoie de bani multi. Tot ce ai nevoie la inceput e un client.

Totusi, nu e chiar gratuit sa fii actor pe o scena cum este PR-ul, mai ales ca valoare sumei pe care esti dispui sa o platesti este de multe ori direct proportionala cu succesul ulterior. Sa vedem de ce are nevoie un PR-ist aflat intr-un stadiu de inceput, sa spunem:

  • Computer (Cel mai bine – laptop; tableta nu inlocuieste un astfel de echipament)
  • Software (Programe)
  • Imprimanta
  • Telefon (cu cat mai performant, cu atat mai bine)
  • Internet

 

Lista aceasta se mai poate “condensa”. De exemplu, telefonul si internetul pot insemna acelasi lucru daca dispunem de tehnologia VoiP (Voice Over Internet Protocol), prin care se pot face apeluri folosind internetul.

 

  1. Computer – Se poate pleca de la o “unealta” cum ar fi netbook-ul, avand in vedere costul mai mic dar care necesita o legatura stabila si puternica la internet din pricina spatiului mic de stocare, a vitezei mici de procesare, ceea ce inseamna ca operatiunile dificile cu fisiere mari vor fi greu de manevrat. Laptopul ramane cea mai buna optiune, ultimele aparate scoase pe piata putem spune ca sunt mult mai performante decat am avea nevoie.
  2. Software – Costul software-ului (lasand la o parte sistemul de operare), a fost radical redus in ultima vreme datorita programelor inscrise in fenomenul Open Source care sunt din ce in ce mai eficiente in sensul ca raspund prompt la nevoile chiar si cele mai exigente si poate fi imbunatatit de oricine, totul cu costuri zero.
  3. Imprimanta – Desi de dimensiuni suparatoare, imprimanta are rol foarte important in activitatea unui practician PR deoarece transforma datele de pe calculator in date fizice, palpabile. Nu e nevoie ca PR-istul sa umble cu imprimanta dupa el, mai ales avand in vedere numarul mare de centre de multiplicare existent astazi in orase, dar in cazul muncii la birou sau acasa, o imprimanta este cu siguranta o investitie constructiva. Asa-numitele “multifunctionale”, care indeplinesc totodata si functia de scanner sau xerox (uneori chiar si fax!) reprezinta numaidecat un avantaj.
  4. Telefon – Telefoanele de astazi sunt mai performante decat calculatoarele de acum cativa ani. Este un gadget in care merita sa investesti intrucat poate stoca un numar considerabil de date, poate comanda imprimantei sa printeze, se poate conecta la o retea Wi-fi, poate ghida proprietarul prin GPS, poate face fotografii de calitate si multe, multe alte beneficii care pot ajuta un practician foarte mult.
  5. Internet – Costul internetului este foarte mic daca alegem Wi-fi din oras (costul unei cesti de cafea sau chiar gratis). Conexiunile pentru acasa nu au nici ele costuri exorbitante deoarece sunt multe firme care ofera servicii de internet si, aflandu-se in competitie, mentin preturile mici pentru a atrage clientii.

 

Pe scurt, pentru a putea pleca la drum intr-o cariera de PR iti trebuie mai putin de 600 de euro daca nu ai niciuna din uneltele de mai sus. Mai important decat banii s-a dovedit a fi talentul care atrage clientii, care mentine increderea si care sporeste profitul.

 

Surse:


http://www.megaessays.com

www.prismjournal.org

http://www.theprcoach.com/

www.online-pr.com

 

 

Modelul publicitar: pagina Web

Primele contacte cu Internetul, din punctul de vedere al publicităţii, au constat pentru cele mai multe dintre companii în construirea de situri. Acestea aveau, în general, ca scop menţinerea companiei respective la un anumit standard, pentru a oferi o anumită imagine de deschidere la inovaţie şi pentru a ţine pasul cu celelalte companii concurente. Deşi primele situri de acest gen au fost doar o transpunere a broşurilor din print, acest lucru s-a schimbat destul de repede, utilizându-se mai apoi toate resursele specifice Internetului. După foarte multă practică şi încercări de reuşită, s-a ajuns şi la modelul care aparent funcţionează cel mai bine, şi anume: pagina Web. Aceasta poate furniza informaţii detaliate clientului, având în vedere faptul că o persoană care accesează acest site caută anumite informaţii. Un plus îl reprezintă faptul că sunt utilizate diverse forme de prezentare şi de design, cum ar fi folosirea divertismentului, tehnologiei şi alte aspecte care ţin de imaginea informaţiilor. Un exemplu bun pentru un astfel de site îl reprezintă situl Jaguar care este reprezentat de o tehnologie avansată, de informaţii tehnice detaliate, nefăcând apel la umor atât timp cât imaginea firmei este asociată cu eleganţa, rafinamentul şi o anumită clasă socială.

Credibilitatea brandului are cel mai mult de câştigat atunci când informaţiile oferite sunt subordonate contextului iar designul sitului creează un contrast cu imagine offline a brandului.

Internetul şi publicitatea- webvertising

Internetul şi publicitatea au o cultură comună care are ca punct de pornire transmiterea unor informaţii şi atingerea unui anumit scop. Pe de o parte, internetul are avantajul liberului acces la informaţii prin care publicitarii îl pot folosi într-un mod foarte profitabil. Pe de altă parte, în special la început, construirea reţelei era extrem de costisitoare din toate punctele de vedere. Având în vedere faptul că scopul era să rivalizeze atât cu televiziunea, radioul şi presa scrisă, impactul asupra publicului trebuia să fie unul foarte mare.

În momentul în care Internetul a început să atragă atenţia, mass media a început să simtă concurenţa, care la început nu părea decât o alarmă falsă. Dacă posturile de radio, de televiziune şi presa scrisă obţin un profit de 100% din publicitate, echipele din spatele siteurilor (webmasters) au sperat ca macar o parte din costuri să le fie acoperite de din publicitate. Această speranţă s-a transformat în realitate şi profitul a început să crească considerabil. Astfel, s-au pus bazele unei noi ramuri a publicităţii- publicitatea online, definită până în prezent webvertising.

Prima formă de publicitate online a fost chiar situl Web în sine, după care au urmat bannerele şi butoanele care au rolul de a transfera publicul de pe pagina Web pe care se afla pe pagina publicitarului. Au urmat numeroase invenţii şi modalităţi care au făcut ca publicitatea online să fie din ce în ce mai utilizată şi din ce în ce mai profitabilă.

Conferinţele de presă online

Conferinţele de presă online reprezintă un instrument de comunicare online cu presa foarte eficient şi foarte uşor de folosit. Pregătirea unui asemenea sistem nu presupune foarte multă muncă însă trebuie făcută înainte de apariţia unei crize. Tehnica folosită cel mai frecvent este tehnica chat-ului şi este permis în funcţie de dotările tehnice şi de rata de transfer a conexiunii la internet, conexiune audio-video. Pentru un asemenea sistem, dotările necesare nu sunt foarte mari şi nu necesită foarte multă muncă: un microfon, o cameră web şi un calculator performant.

De exemplu, compania farmaceutică AstraZeneca a ţinut o inportantă conferinţă de presă la mai puţin de o lună după atacul de la 11 septembrie 2002 de la World Trade Center. La această conferinţă au participat la faţa locului doar 10 reporteri, dar alţi 33 de jurnalişti din 9 ţări au participat la eveniment prin intermediul Internetului. Aceştia au putut atât să urmărească prezentările făcute în cadrul conferinţei, cât şi să pună întrebări în timp real şi să asculte răspunsurile.

Această relativ nouă abordare a relaţiilor de presă are foarte multe avantaje în comparaţie cu cu metoda tradiţională. Uneori se poate întâmpla ca jurnalistul nu are timp să se deplaseze până la un sediu al firmei unde ar trebui să aştepte ore în şir, atât cât ţine o conferinţă, prin urmare, ignoră invitaţia, deşi este conştient de faptul că la conferinţa respectivă, se pot discuta teme relevante pentru publicul său. Aici intervine metoda online, când doar un click pe mouse poate rezolva problema într-un timp mult mai scurt. Acesta este doar un aspect care ar trebui luat în considerare.

Astfel, se poate controla foarte bine fluxul informaţional dinspre organizaţia online, se pot evita zvonurile apărute ca urmare a necunoaşterii realităţii.

http://www.youtube.com/watch?v=MKymt-A6pP8

Relaţia PR-ului cu mass media

Specialiştii în ePR sunt în permanentă legătură cu mass media deoarece aceştia sunt conştienţi de faptul că media joacă un rol vital în dezvoltarea campaniilor lor. Motiv pentru care o media este primul destinatar a unei campanii de relaţii publice. O astfel de campanie nu poate fi demarată fără ajutorul mass mediei care are rolul de a transmite informaţiile la un public mult mai larg. Cea mai cunoscută şi cea mai la îndemână totodată modalitate de comunicare cu mass media este prin  intermediul comunicatului de presă. Această relaţie trebuie întreţinută în special de către specialiştii în ePR având în vedere că este o modalitate eficientă şi ieftină în acelaşi timp comparativ cu alte metode de promovare. Comunicatul de presă online respectă în general aceleaşi caracteristici ale comunicatului tradiţional, având poate unele diferenţe în ceea ce priveşte, din nou interativitatea. Dacă respectivul comunicat de presă este redactat în aşa fel încât să trezească interesul jurnaliştilor, scopul este atins, informaţiile ajungând la consumatori.

Relaţia PR-ului cu jurnaliştii este foarte importantă pentru că deşi nevoia de informaţii este reciprocă, în cazul în care această relaţie este întreruptă PR-ul are mult mai multe de pierdut. Motiv pentru care în general relaţiile sunt menţinute pe parcursul anilor. Există şi siteuri cu conţinut propriu, ceea ce înseamnă că unele articole de profil ale firmei pot fi trimise către anumite publicaţii care au acelaşi domeniu de activitate, iar publicarea acestor articole duc la o recunoaştere a firmei respective.