//
arhive

Uncategorized

This category contains 53 posts

New media, new problem? Alcohol, young people and the internet

New media este mediu favorizant al dezvoltării consumului de alcool. Concluzia studiului inițiat de Alcohol Concern (national agency on alcohol misuse campaigning for effective alcohol policy and improved services for people whose lives are affected by alcohol-related problems) pare a fi foarte bine fundamentată pe cercetarea întreprinsă de aceștia în mediul virtual. Rețelele de socializare, denumite generic SNSs (Social Networking Sites) promovează normalizarea viciilor și le facilitează popularizarea în rândul tinerilor, astfel încât, comportamentul băutorilor intră în normalitate. Mai mult decât atât, companiile producătoare de băuturi alcoolice au identificat potențialul pe care social media îl are în mărirea numărului de consumatori prin promovare. Problematic este că numărul copiilor care accesează periodic paginile oficiale ale acestor companii este în creștere.

Preferința adolescenților se îndreaptă spre construirea unei percepții generale favorabile despre activitatea lor din ce în ce mai frecventă. Cei aflați în stare de ebrietate sunt amuzanți, fac deliciul prietenilor dornici de distracție, drept urmare postează imagini sau filmulețe înfățișându-i în diferinte stări de ebrietate. O analiză a rețelelor de socializare reliefează faptul că un număr mare de postări care promovează consumul de alcool aparține minorilor. Fenomenul se normalizează, iar consumatorii se solidarizează în grupuri. Cu alte cuvinte, cu cât suntem mai expuși la imagini și mesaje de acest fel, cu atât apare mai  des comportamentul de acceptare.

Starea de ebrietate suferă normalizare, promovarea alcoolului e în creștere. Ce diferențiază new media de old media? În online, mai mult decât în media tradiționale, reclamele și mesajele sunt mult mai frecvente și agresive.

The volume of online alcohol adverts in the UK almost doubled between 2007 and 2008, and it has been reported that,  in 2009, online advertising expenditure overtook television expenditure in the UK for the first time.

Un simplu search pe YouTube după cuvântul intoxication produce mii de rezultate, cele mai multe fiind postări ale indivizilor care s-au filmat în timp ce consumau alcool (“…filming yourself while being drunk is awesome…”).

Meanwhile, “the ultimate drunk people  compilation video ever” has received over 39  million views.

Adevărata problemă e nivelul de receptivitate crescut al unora si adoptarea unui comportament similar.

Bineînțeles, aici intervine liberul arbitru, aspect pe care articolul nu îl amintește. Indiferent de mesajele provenite din mediul extern, îi revine individului sarcina de a face alegeri. 

http://www.alcoholconcern.org.uk/assets/files/Wales%20factsheets/New%20%20media,%20new%20problem.pdf

Ana-Maria Durilă

Zece benzi desenate esentiale – o selectie subiectiva

Intr-un numar special, intitulat “Un secol de BD”, aparut in luna noiembrie, revista franceza “Lire” intocmeste un clasament al celor 50 de albume de benzi desenate “esentiale” din intreaga istorie a celei de a 9-a Arte. Nu este pentru prima oara cind se realizeaza un astfel de top. La fel ca celelalte insa, el ramine un clasament subiectiv; intocmit de alta revista, in alta epoca, in alta tara, ar fi enumerat o selectie diferita de opere BD. Si totusi, toate cele 50 de albume selectate de redactia “Lire”, asa cum se arata in editorialul revistei, “si-au bulversat epoca si au marcat lumea BD-ului, explorind noi piste, grafice si narative”. “Este un clasament subiectiv si are ca scop sa provoace reactii, sa dea nastere unei dezbateri”, avertizeaza Francois Busnel, directorul revistei. In acelasi timp, el poate reprezenta baza unei biblioteci BD pe care orice fan al acestei arte ar trebui sa o detina. Iata, in continuare, ocupantii primelor zece locuri.

1. Tintin in Tibet, de Herge

Este incontestabil faptul ca seria Tintin, prin uriasul sau succes, reprezinta un monument al benzii desenate. Dar de ce au preferat cei de la “Lire” ca tocmai aceasta serie sa ocupe locul intii in clasamentul “celor 50 de BD-uri esentiale”? “Fiindca, prin maiestria folosirii liniei clare, prin capacitatea de a amesteca genurile si prin influenta inestimabila asupra lumii BD-ului, “Aventurile lui Tintin” reprezinta si astazi cea mai mare serie a celei de a 9-a Arte, capodopera unei literaturi ale carei calitati au fost dovedite din plin in secolul ce a trecut”.

Dar cum poti sa alegi dintre cele 24 de aventuri scrise si desenate de Herge si de ce tocmai acest al 20-lea album merita locul 1 in clasament? Fiindca, spun autorii clasamentului, “Tintin in Tibet reprezinta albumul cel mai tragic, cel mai intim si cel mai emotionant din serie”. In aceasta aventura, Tintin afla ca amicul sau Chang s-a prabusit cu avionul in masivul Himalaya. Fara sa creada in moartea acestuia, Tintin porneste imediat in calatorie pentru a-si gasi si a-si salva prietenul, confruntindu-se astfel cu pericolele muntelui si cu legendarul Yeti.

Albumul reprezinta o cotitura in seria lui Herge. Aventurile trepidante din trecut au devenit desuete; de-a lungul celor 62 de pagini, pentru prima oara, nu se gaseste “nici o urma de maniheism, nici o intriga politista, nici un personaj negativ ce trebuie infrint”.

Interesanta este si geneza albumului. In acea perioada, la sfirsitul anilor ‘50, Herge suferea de o depresie severa, cauzata de o aventura extraconjugala care avea sa il duca pe canapeaua unui psihanalist. De asemenea, in viata reala, autorul incerca sa dea de urma lui Tchang Tchong-Jen, studentul chinez care ii fusese prieten in anii ‘30 si care il ajutase in realizarea albumului Lotusul albastru. Despartiti de razboi si, apoi, de revolutia culturala chineza, cei doi prieteni aveau sa se reintilneasca mult mai tirziu, in 1981. De aceea, spun cei de la “Lire”, Tintin in Tibet reprezinta “albumul maturitatii si al intelepciunii, un imn cintat prieteniei si sacrificiului personal”. Nu e de mirare ca tocmai aceasta poveste reprezenta si albumul pe care Herge il prefera din toata seria Tintin.

2. Maus, de Art Spiegelman

Despre Maus s-a vorbit enorm – aceasta opera esentiala a celei de a 9-a Arte bucurindu-se, fapt foarte rar, chiar de o editie in limba romana. Sint 250 de planse in care Art Spiegelman spune povestea sa si a tatalui sau, polonez scapat din infernul de la Auschwitz, prin intermediul unei fabule animaliere in care soarecii sint evreii, iar pisicile nazistii. Maus este “o marturie implacabila a realitatii Holocaustului si a teribilului sau impact psihologic” si s-a dovedit a fi, imediat dupa publicare (din 1981), una dintre capodoperele benzii desenate. Este singurul roman BD care a fost recompensat cu prestigiosul premiu Pulitzer, in 1992, si a fost tradus pina acum in 18 limbi.

3. La Ballade de la mer salee, de Hugo Pratt

Cind Hugo Pratt a realizat aceasta banda desenata, in 1967-1969, celebrul artist venetian trecuse de 40 de ani si avea in spate o cariera prolifica. Nu stia insa ca aceasta Balada a marii sarate avea sa reprezinte o rascruce in activitatea sa. Albumul – inspirat de Stevenson, Melville si Joseph Conrad – povesteste o aventura cu pirati in insulele Melaneziei, ce se petrece undeva in timpul Primului Razboi Mondial. Printre numeroasele personaje ce participa la aceasta aventura se numara si un erou secundar, un marinar cu o moralitate dubioasa pe nume Corto Maltese, destinat unei cariere stralucite in istoria celei de a 9-a Arte. Astfel, La Ballade de la mer salee, a carei importanta istorica “nu mai trebuie dovedita”, devine matricea seriei care il are ca erou pe Corto Maltese, serie ce va continua, pina la moartea autorului, de-a lungul unei duzine de albume si a citeva zeci de povesti mai scurte. Nici Pratt nu stia – cind a terminat acest album – ca a dat nastere unuia dintre cei mai faimosi eroi de BD, nici ca La Ballade de la mer salee va sta la baza notiunii de “roman grafic”.

4. La Marque jaune, de Edgar Jacobs

Seria “Blake si Mortimer”, realizata de unul dintre discipolii lui Herge, belgianul Edgar P. Jacobs, este una dintre culmile benzii desenate, bucurindu-se de un succes enorm. Este continuata si astazi, de autori de top, la decenii dupa moartea autorului original, intr-o serie de albume tratate de editori aidoma unui blockbuster hollywoodian. De multe decenii, fanii se cearta cind vine vorba sa numeasca cel mai bun album din serie. La Marque jaune este, probabil, cel mai bun candidat pentru locul 1. Realizat in 1956, initial in paginile revistei “Tintin”, el spune povestea confruntarii dintre eroii seriei (capitanul Blake de la serviciile secrete si acolitul sau, profesorul Mortimer) cu un misterios si omnipotent criminal care terorizeaza Londra postbelica. Jacobs nu ascunde influenta pe care a avut-o asupra sa filmul expresionist (mai ales M, al lui Fritz Lang) si reuseste turul de forta de a crea o aventura care, desi ancorata intr-un stil specific epocii in care a fost realizata, ramine la fel de fascinanta si astazi.

5. Watchmen, de Moore si Gibbons

Este examenul de maturitate al BD-ului cu supereroi. Odata cu aceasta ucronie postmoderna, scrisa de Alan Moore si ilustrata de David Gibbons, in 1985, comics-urile cu supereroi au incetat sa fie doar pentru copii. Moore profita de aceasta poveste cu justitiari nevrotici, intr-un 1985 alternativ, in care lumea se afla la 5 minute de un conflict nuclear, pentru a deconstrui universul supermenilor americani, dar si pentru a pune intrebari incomode despre foarte multe lucruri mult mai grave. Intrebarii “Cine ii pazeste pe paznici?” , Moore ii da un raspuns terifiant in concluzia acestui BD esential ce a fost ales de revista “Time” pe lista celor mai importante carti ale literaturii anglo-saxone din ultima suta de ani.

6. Little Nemo, de Winsor McCay

Astazi, mai ales, pare uluitor faptul ca seria “Little Nemo” a putut sa apara la inceputul secolului trecut, cind BD-ul facea abia primii pasi in paginile cotidienelor americane. De aceea, opera lui McCay ramine si astazi una dintre cele mai curajoase si profund novatoare benzi desenate din istorie.

Winsor McCay (1872-1934) este un artist al secolului al XIX-lea. Odata intrat in tinara lume a comics-urilor, contributia sa va fi majora si vizionara. La prima vedere, Little Nemo este un avatar al lui Alice in Tara Minunilor: un baietel care, in fiecare episod, intra in lumea viselor pentru a trece prin aventuri suprarealiste, comice si poetice, care se sfirsesc inevitabil prin trezirea eroului. Dar, cum McCay tinea ca BD-ul sau sa reproduca fidel logica visului, Little Nemo poate fi citit si ca o intrare in subconstientul eroului, fiecare episod avind o anume semnificatie. La aceasta contribuie si punerea in pagina revolutionara a lui McCay, dar si imaginatia fertila a autorului (banuit de unii de a se fi “ajutat” cu substante psihotrope).

7. Jimmy Corrigan, de Chris Ware

Jimmy Corrigan, the smartest kid on Earth este o banda desenata realizata de americanul Chris Ware in anii ‘90 si publicata, initial, in paginile unui ziar din Chicago. Un BD de mare succes, intimpinat cu superlative de criticii din SUA si din intreaga lume, recompensat cu o lista lunga de premii, printre care si Guardian First Book Award (singura banda desenata ce a primit aceasta distinctie). Jimmy Corrigan este povestea unui pusti care, in timpul unui weekend de Ziua Recunostintei, incearca sa isi intilneasca tatal disparut de prea multa vreme din viata sa. Autorul o numeste “fictiune autobiografica”. Cei de la “Lire” cred ca este “implinirea unei forme de expresie artistica de catre un autor determinat sa depaseasca limitele genului”.

8. L’Ascension du Haut Mal, de David B.

David B. (Pierre-Francois Beauchard) este un autor a carui faima a depasit hotarele Frantei. Insa pe teritoriul Hexagonului, seria sa “L’Ascension du Haut Mal”, in sase volume, publicate intre 1996 si 2003, a reprezentat “un soc”. Este o “evocare halucinanta” a copilariei autorului – marcata de epilepsia de care sufera fratele sau –, cu o intensitate nemaiintilnita in BD-ul de gen. “Este mai mult o actiune cathartica, o lupta metaforica in cadrul careia boala ia forma alegorica a unui dragon”, evocare a copilariei in care David B. rememoreaza angoasele, indoielile si vina fata de fratele bolnav. BD-ul a fost recompensat cu premiul Alph-Art pentru scenariu la Festivalul de la Angouleme, in 2000.

9. Arzach, de Moebius

Jean Giraud zis Moebius ne-a parasit in aceasta primavara, la virsta de 74 de ani, lasind in urma o opera grafica imensa. O opera care dovedeste ca Moebius nu a fost numai unul dintre cei mai importanti artisti BD din toata istoria acestei a 9-a Arte, ci si, prin imensa lui influenta, unul dintre cei mai importanti artisti ai sfirsitului de secol XX.

La inceputul anilor ‘70, Jean Giraud nu era inca Moebius, pseudonimul adoptat pentru operele sale ulterioare. Era un autor mai degraba clasic, desenator excelent al seriei western “Blueberry”, arondat echipei reunite in jurul revistei “Pilote”. La fel ca multi alti colegi de-ai sai, Jean Giraud incepe in acea perioada o “disidenta artistica” in cadrul revistei conduse de Rene Goscinny. Este tot mai pasionat de universurile science-fiction si suprarealiste, de calatoriile interioare. Adopta pseudonimul Moebius pentru a semna aceste noi benzi desenate, in fapt o cu totul alta personalitate a acestui artist ce avea sa devina unul dintre “liderii” acelei “revolutii europene a benzii desenate”, ale carei ecouri se fac simtite si astazi. In cele din urma, Jean “Moebius” Giraud paraseste “Pilote” pentru a se lansa, alaturi de Druillet si Dionnet, in aventura personala a legendarei reviste “Metal Hurlant”. Si paraseste, in acelasi timp, cararile batute ale BD-ului traditional.

Seria “Arzach” apare in paginile primelor numere din “Metal Hurlant” si are efectul unei bombe. Sint 35 de planse, cinci scurte povesti in care eroul, Arzach, un ratacitor printr-o lume onirica, zboara calare pe pterodactilul sau alb peste peisaje fantastice, depozite gigantice de oase, deserturi pline de oameni verzi, cetati fabuloase… Un univers fantastic ce este parcurs fara nici un cuvint, nici un text explicativ! Este ceva cu totul nou in BD si aceasta istorie “muta” deschide brusc cititorilor posibilitati nebanuite de interpretare.

Un BD cu o influenta imensa nu numai asupra autorilor francezi, ci si in SUA si Japonia.

10. QRN sur Bretzelburg, de Franquin si Greg

Saga lui Spirou si Fantasio de Andre Franquin si Greg (Michel Regnier) ramine una dintre capodoperele BD-ului franco-belgian, la egalitate cu Tintin si Asterix. Inceputa in 1938, ea continua si astazi. Dar, dintre toate albumele, cei de la “Lire” cred ca tocmai QRN sur Bretzelburg, aparut in paginile revistei “Spirou” intre 1961 si 1963, este cel mai valoros. Culmea este ca “nasterea” ei a fost complicata. In epoca, Franquin era tot mai satul sa deseneze Spirou (pe care nu el il crease). La capatul nervilor, suferind de depresie, desenatorul incalca chiar regula de aur a revistei: intrerupe realizarea benzii desenate! Culmea este ca, in ciuda acestui context de culise, QRN sur Bretzelburg este unul dintre cele mai reusite episoade ale seriei “Spirou et Fantasio”. “Grafisme superbe, umor omniprezent. Mai ales incercind sa se extraga din universul lui Spirou, Franquin semneaza o aventura profund originala, care ii permite sa dea friu liber ideilor sale antimilitariste.”

Dragos Cojocaru

widgeturi 3rd party

http://wpbtips.wordpress.com/list-of-posts/4/

Ai Viber?

La această intrebare trebuie să raspundă toți posesorii de smartphone-uri. Pentru mine a venit, de la un coleg de munca,  cam așa Nu ai Viber? Păi de ce? Vorbești, dai mesaje oriunde vrei. Curios din naștere, și dacă tot am smartphone, am zis sa intru sa vad si eu ce tot vorbeste baiatul asta. Da-i in market. că am android, search Viber, download &install și gata. O aplicație de vreo 7 mb, care mă intreabă daca se poate sincroniza cu agenda telefonului. Yes, și mai departe. Văd dintre toti cei pe care ii am in agenda cine are cont de Viber și sun la intamplare sa vad daca functioneaza. Apropos, trebuie sa te inregistrezi cu numarul de telefon nu cu id-ul de mess, facebook sau altele. Merge, se aude perfect! Trebuie precizat ca 1. trebuie sa fi conectat la internet, 2. persoane pe care vrei sa o contactezi trebuie sa aiba instalata aplicatia si sa fie conectat la net, si 3. functioneaza perfect atat pe Android cat si pe iPhone. Personal il recomand maxim, il folosesc atunci cand vorbesc cu persoane din strainatate si cand nu am la indemana laptop-ul pentru skype sau messenger.

Intrebarea fireasca vine imediat: Ce treaba are asta cu jurnalismul? Raspunsul vine la fel de simplu: De ce sa nu-l folosesti sa-ti suni sursele, sa faci planificari sau chiar sa suni in redactie sa intrii in direct? / Luis Turcitu

Cum a influenţat evoluţia Internetului PR-ul

Practicienii de relaţii publice au căutat întotdeauna să folosească tehnologia profitând de fiecare salt pe care aceasta îl face. Evoluţia spectaculoasă a computerelor a creat si crează permanent posibilităţi noi pentru oamenii de relaţii publice. Un prim salt l-a constituit dezoltarea capacităţilor de prezentare multimedia. Înainte, cea mai evoluată formă de prezentare putea fi o caseta video, daca nu o prezentare tipărită sau una pe videoproiector.

Acum, prezentarea companiei se face pe un dispozitiv de stocare a datelor si este mult mai dinamică şi mai cuprinzătoare. În plus, tehnologia permite actualizarea permanentă a acestor prezentări, cu un efort minim. O problema care înainte dădea bătaie de cap tuturor, stocarea materialelor de prezentare, a dispărut cu desăvârşire: totul se poate stoca pe computer, fără să ocupe spaţiu fizic în dulapuri sau cutii şi fără să deranjeze pe nimeni. În plus, tot deranjul creat de căutarea unui material sau a unei informaţii a dispărut: e nevoie doar de câteva minute şi câteva apăsări pe taste pentru a tipări tot ceea ce te interesează.

În trecut, comunicarea între pr-işti se făcea dificil, de cele mai multe ori prin poştă sau la telefon. Acum, adresele de companie nu mai sunt greu de găsit, pentru că sunt adrese de e-mail. Şi dacă nu ai această adresă, este de ajuns să încerci o simplă căutare pe Internet după numele companiei, după produsele companiei sau după numele unuia dintre manageri.

Tot ceea ce înainte cerea munca mai multor oameni, zile de lucru şi costuri consistente se face acum cu un singur om care ştie să utiliezeze calculatorul, în câteva ore şi cu costuri extrem de mici.

De fiecare dată când tehnologia mai face un pas, specialiştii din relaţii publice se bucură, pentru că oamenii au mai mult acces la informaţie. Aceasta ajută PR-ul, care îşi bazează o mare parte din efecte pe cât o mai bună şi mai rapidă distribuire a informaţiei.

 

Internetul- Un pericol pentru PR?

            Internetul oferă un potenţial masiv de comunicare pentru utilizatori. Aceasta  este o dezvoltare durabilă, pentru că oferă oricui „se poate conecta” ocazia de a se angaja in exprimarea fără constrângeri a opiniilor şi prejudecăţilor, în certuri aprinse, discuţii documentate şamd. Este un Colţ electronic al Vorbitorilor, care se găseşte oriunde, plin de furie.

Toate acestea îi privesc pe oamenii de PR. Ei se tem că lumea ar  putea schimba remarci incomode şi critici ostile despre organizaţiile lor. Pe scurt, reputaţii construite cu multă muncă şi menţinute cu atenţie ar putea fi puse în pericol. Unii oameni de PR se apucă de monitorizate, cum pot ei mai bine, sperând să poată să pareze orice ar considera ei ca fiind comentariu negativ şi, ca metodă pozitivă, să creeze mai multe pagini informative pentru a contracara speculaţia cu fapte.

Exact cât de mare este ameninţarea pe care o  prezintă internetul la adresa branşei PR-ului nu stie nimeni. În timp, toate organizaţiile s-au obişnuit cu caracterul de accesibil tuturor al Internetului, cu ecxepţia, poate, a celor care au fost şi pe bună dreptate daţi în vileag de a fi fost economi în ceea ce priveşte adevărul.

Internetul si relatiile publice

      e-PR nu reprezintă ceva magic. In multe privinte nici nu difera de relatiile publice traditionale. Se ocupa tot de comunicarea mesajului unei organizatii catre publicurile ei cheie. Nu inseamna insa ca o face exact in acelasi fel.

Pentru a distribui mesajul, relatiile publice traditionale folosesc in general radioul, presa scrisa si televiziunea. Relatiile publice online folosesc cu precadere Internetul ca mijloc de distribuire a mesajului. Instrumentele utilizate sunt in multe cazuri similare instrumentelor offline, dar adaptate publicului/publicurilor tinta de pe Internet. Astfel, clasicul comunicat de presa este mai scurt, devenind un document-text distribuit prin intermediul e-mail-ului, putand fi colorat, subliniat, etc. Dosarele de presa pot fi trimise ca documente.pdf atasate unui e-mail sau pot fi pur si simpu publicate pe pagina web a organizatiei.

Este evident ca specialistii in relatii publice vor utiliza in mod echilibrat vechile si noile media, in functie de obiectiele pe care si le propun si de mijloacele (financiare, tehnice, de competenta, etc.) pe care le au la dispozitie.

Relatiile publice au ca obiectiv primordial transmiterea de informatii pentru a facilita comunicarea si intelegerea reciproca dintre diverse institutii si diverse tipuri de public. Explozia tehnicilor, fenomen care a cunoscut o accelerare spectaculoasa in ultimele decenii, creeaza oportunitati noi specialistilor in relatii publice.Tehnicile moderne de comunicare permit atingerea unor categorii de public din ce in ce mai mari si intr-un mod din ce in ce mai rapid.

In acelasi timp, noile tehnologii de comunicare aduc, pe langa numeroasele lor avantaje, si provocari neasteptate, tocmai de aceea pregatirea mesajelor pentru online ar trebui sa implice o munca de creatie mult mai elaborata si mai aplicata decat pentru media traditionale.

Cum au schimbat tehnologiile noi de comunicare modul in care comunicam?

Mereu m-am gândit la faptul că evoluția tehnologiei a condus încetul dar sigur către o involuție a speciei umane. Îmi amintesc la sfârșitul anilor ’90 cât de pline erau parcurile de copii, cum pe aleile din fața blocurilor era trasat cu creta ”Șotronul”, cum se jucau “Rațele și vânătorii”, cât de frumoși și lipsiți de griji eram odată …

După ’90, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Încă se mai păstraseră din obiceiuri, însă spre sfârșitul anului 1998, când practic au dat năvală sălile de jocuri deschise cu și pentru copiii care aveau să devină dependenți, spiritul copilăriei începea să se piardă cu timpul. Cred că și eu aș fi fost într-o situație asemănătoare, aș fi stat cu orele într-o sală de jocuri, m-aș fi apucat de Counter Strike in 2000, doar ca am avut o mare problemă: n-am suportat mirosul de “izpirație” din respectivele încăperi! Din această cauză, le-am ocolit pe cât se poate.

N-are sens să vorbesc acum despre cum au evoluat calculatoarele, însă trecem la următorul nivel. Se întâmpla in 2001-2002, când în România era la mare modă să ai telefon mobil. Îmi amintesc de telefonul mamei, uriaș de-a dreptul, greu cât o cărămidă, și cu o antenă mai lungă decât telefonul în sine. Abia când am intrat la liceu, în 2002, am pus și eu mâna pe un astfel de gadget. Modelul verde de Alcatel One Touch Easy mi s-a părut fabulos la vremea respectivă, cu timpul a devenit demodat, dar eu n-am să-l uit pentru că a fost primul meu telefon!

Legat de tehnologie, îmi amintesc despre faptul că în 2000 am reușit să intru în posesia unei agende digitale. În care puteam să scriu, să-mi fac diverse însemnări, să-mi notez contacte și numere de telefon. Super! Până în momentul cănd, după ce am “călărit-o” timp de două săptămâni, mi-am dat seama că nu-mi folosește la nimic! “Sunt prea mic pentru așa ceva”, mi-am zis. Așa că am dat-o mai departe cadou.

Când în 2003 m-am ales și eu cu un calculator mai de Doamne-ajută, și când mi-am pus și internet, mi-am zis: “Wow, ce tare sunt!”. Dar prietenii mei aveau grijă mereu să mă liniștească și să mă ajute sa revin cu picioarele pe pământ. Îmi spuneau că a apărut nu știu ce model de laptop, cu nu știu ce fel de conectivitate, lucruri complicate, nu gluma!

Ca să nu mai vorbesc despre faptul că o viață am fost pasionat de filme! M-am născut cu microbul acesta în sânge, așa că mi-am folosit video-ul din dotarea familiei, pentru a înregistra cam tot ce se dădea pe la televizor. Aveam grijă ca atunci când sunt reclame, să opresc înregistrarea și să-mi fac propria colecție de filme, care nu însuma “decât” vreo 300 de casete. La prima vedere ar suna puțin, dar dacă ne gândim că odată cu evoluția tehnologiei care permitea înregistrarea cu sistemul LP (long play) ajungeam să pun cam 8-9 ore pe o caseta, înmulțind cu numărul lor, reies în jur de 1000 de filme. Mai vechi, mai noi, toate de calitate! Între timp, s-au dus și video-urile, au apărut DVD-urile, și mai apoi, Blu-Ray disc-urile. Unde se va ajunge?

Asta mă întreb și eu când văd că în zilele noastre tot mai mulți copii de 8-9 ani umblă cu I-Phone-uri. Ei care nici măcar nu știu bine să citească. Vina e doar a părinților care nu înțeleg faptul că peste ani, copiii lor ar putea plânge când vor afla cât au luat la bacalaureat. Dar e o problemă discutabila … Cert e că îmi mențin părerea exprimată inițial. Noile tehnologii au schimbat soarta noastra, nu într-una mai bună, pentru că deși ne-a oferit posibilitatea de a fi mai avansați și de a comunica mai ușor cu ceilalți, ceea ce e un avantaj, am depășit această limită și am ajuns să fim puși în situația de a nu mai face diferența între viața reală și cea virtuală. Și de aia se întâmpla ca atunci când ne lovim de o situație delicată, să punem mâna pe telefon și să întrebăm un prieten: “Ce și cum să facem?”. Adică o sunăm pe mama, săraca, ne va spune când și cum să mâncăm, și eventual cum să ne și ștergem pe la gură. Asta pentru că noi n-am învățat. Am studiat în schimb cum anume se utilizează I-Pad-ul de ultimă generație!

Samsung va lansa smartphone-urile Star 3 și Star 3 DUOS în 2012

Conform site-ului www.connect.ro, compania Samsug Electronics a anunțat că va lansa două noi modele de smartphone-uri entry-level, Samsung Star 3 și Samsung Star 3 DUOS.

Samsung Star 3 va fi dotat cu ecran touchscreen QVGA, cu o diagonală de 3 inch și o rezoluție de 240 x 320 pixeli. Acest model va avea o cameră cu senzor de 3.2 megapixeli și auto-focus. De asemenea, telefonul va avea o memorie de 20 MB și slot pentru card microSD de maximum 16 GB.

Smartphone-ul va beneficia de suport pentru Bluetooth 3.0, WiFi 802.11 b/g/n și USB 2.0. Acesta va avea o greutate de doar 95 g, dimensiunile: 102 x 58 x 11.5 mm și un acumulator de 1000 mAh.

Samsung Star 3 va avea câteva aplicații pre-încărcate, cum ar fi Opera Mini, și suport pentru Facebook și Twitter. Modelul nu va dispune de tehnologie 3G şi GPS

În ceea ce privește specificațiile celui de-al doilea model, acestea sunt aceleași cu ale lui Samsung Star 3. Singurul lucru în plus pe care îl va avea modelul DUOS este faptul că permite utilizatorului să folosească două cartele SIM.

Samsung Star 3 şi Samsung Star 3 DUOS vor fi lansate la sfârşitul lunii ianuarie în Rusia, urmând ca mai apoi să apară în Europa, Africa, America de Sud, Orientul Mijlociu şi Asia./ Ancuța Ștempel

A apărut LG Optimus LTE, o tabletă cu tehnologie 4 G

Conform site-ului www.connect.ro, compania LG Electronics a anunțat apariția pe piața coreană a celei mai noi tablete din portofoliul acesteia.

LG Optimus Pad LTE este noua tabletă de la LG, care are 8.9 inch, un procesor dual core Qualcomm Snapdragon de 1,5 GHz, display IPS și sistem de operare Android 3.2 Honeycomb.

Noul dispozitiv de 8.9 inch are 32 GB spaţiu de stocare ce poate fi extins prin card microSD de maxim 32 GB. Tableta are două camere, una în faţă, de tip web de 2 MP şi o a doua pe spate, pentru foto şi video, de 8 MP. Prin cea de-a doua cameră, se poate înregistra video în full HD.

Tableta are de asemenea un design atractiv, cu o greutate de 479 g şi o lăţime de doar 9.34 mm, baterie de 6800mAh, suport Digital Living Network Alliance şi port HDMI. Display-ul are o rezoluţie de 1280×768 şi tehnolgie IPS.

Modelul LG Optimus Pad LTE a fost lansat recent în Coreea de Sud. Preţul de pornire este de aproximativ 772 de dolari./ Ancuța Ștempel